Doctorii români care tratează bolile înainte să apară. Cum înţelegi semnele ascunse ale corpului tău şi cum poţi să previi afecţiuni grave care te pândesc
0Un grup de medici tineri de la Constanţa a pus la cale o reţetă de însănătoşire garantată a populaţiei. Totul se face gratuit, la Asociaţia Studenţilor şi Medicilor Voluntari.
La Constanţa, un grup de medici tineri vrea să schimbe percepţia generală. Medicul Dan Pletea, împreună cu soţia sa, Alina, asistentă medicală la Unitatea de Primiri Urgenţe, şi cu colegii săi de facultate - dr. Florin Stanimir şi dr. Florin Postelnicu, porneşte de la premisa că, dacă oamenii ar fi educaţi din punct de vedere medical, ar şti că vizita la doctor nu trebuie făcută în disperare de cauză, ci preventiv. Astfel, medicii n-ar mai fi puşi în situacia de a rezolva cazuri la limita imposibilului, cu şanse de reuşită aproape zero.
Pe de altă parte, oamenii ar trebui să ştie că nu orice semn pe care ni-l transmite organismul este de natură a fi alarmant. Nu orice durere trebuie să însemne boală gravă, nevoie de operaţie, intervenţia Salvării şi coadă la uşa doctorilor. Foarte important, ideea unei afecţiuni nu trebuie să genereze căutarea de informaţii pe internet, care accentuează starea de panică.
„Educaţia medicală înseamnă o cu totul altă abordare decât ceea ce se întâmplă acum. Populaţia are nevoie de informaţii din surse autorizate şi de însuşirea unui stil de viaţă sănătos. Iar noi, medicii, le putem oferi aceste lucruri. În practica mea, începută în studenţie, am realizat că oamenii trebuie să fie învăţaţi să se îngrijească şi să acţioneze corect în astfel de împrejurări“, explică dr. Dan Pletea, fondatorul Asociaţiei Studenţilor şi Medicilor Voluntari.
Educaţia face diferenţa între viaţă şi moarte
Asociaţia Studenţilor şi Medicilor Voluntari din Constanţa este unică în ţară şi a fost înfiinţată tocmai pentru a umple un gol cu nişte cunoştinţe care nu se învaţă nicăieri la şcoală. Căci în sistemul românesc de învăţământ, educaţia medicală nu mai are loc în programă. Şi câtă nevoie ar fi de informaţii şi practică elementară sanitară, în locul unui noian de termeni şi noţiuni făcute să fie uitate în secunda 2!
„Educaţia medicală este fundamentul unei societăţi sănătoase. Trebuie să avem un bagaj minim de cunoştinţe care să ne permită să luăm deciziile corecte. Trebuie să ştim cui să ne adresăm când ne doare ceva, cum să avem grijă de starea noastră de bine, cum să prevenim îmbolnăvirile, cum să fim atenţi la noi şi la cei din jur. Un pacient informat nu ia medicamente de capul lui. Tratamentul nu se administrează după ureche, ci numai după un consult medical şi numai la sfatul specialistului. Doctorul află istoricul bolnavului şi face recomandările cuvenite. Viaţa noastră – şi a medicilor, şi a pacienţilor – ar fi mult mai uşoară dacă am avea informaţia corectă, primită la timp“, subliniază dr. Dan Pletea, specialist în medicina de urgenţă.
Fondatorii Asociaţiei Studenţilor şi Medicilor Voluntari au gândit o strategie care va produce efecte în timp. Împreună cu alţi tineri (care sunt studenţi la Medicină, la Farmacie sau la facultăţi din afara ariei medicale, asistenţi medicali, elevi la postliceala sanitară), doctorii merg în licee, şcoli şi grădiniţe, desfăşurând programe de educare medicală. La copiii de grădiniţă este cel mai delicat. Ameninţaţi că vor fi duşi la doctor să li se facă injecţie dacă nu sunt cuminţi, micuţii asociază halatul alb cu omul cel rău. Cum să scoţi din mintea unui copil un gând atât de înspăimântător, care va semăna spaimă şi peste ani?
Jocul de-a doctorul şi pacientul
Proiectul se numeşte „Nu mi-e frică de doctor“ şi seamănă a joc. Copiii sunt rugaţi să-şi aducă o jucărie care are nevoie de ajutor: ba un ursuleţ de pluş pe care îl doare o lăbuţă, ba un puişor a cărui aripioară trebuie bandajată. În anticamera imaginată de voluntari, copiii sunt familiarizaţi cu instrumentarul medical (stetoscop, spatulă, tensiometru, seringă) şi cu tratamentul care le va face jucăria bine.
Micuţii sunt puşi în temă cu rostul unui consult medical. Pe nesimţite, jocul trece de la jucărie la copii. Ei sunt implicaţi în „tratarea“ jucăriei preferate, sunt încurajaţi să dea o mână de ajutor la tratarea pacientului, apoi sunt invitaţi să asculte la stetoscop cum bate inima lor şi a colegilor. Li se citesc apoi cărticele despre doctorul care face bolnavul bine, iar la final, copiii primesc mici diplome pentru participarea lor. Micuţii pacienţi şi doctorii se despart prieteni şi abia aşteaptă să se revadă. Proiectul este util şi viitoarelor cadre medicale care învaţă, la rândul lor, lucrul în domeniul pediatriei.
„Aplicată de la o vârstă cât mai fragedă, educarea medicală va creşte oameni informaţi, care ştiu să interpreteze corect semnele unor afecţiuni, care merg la doctor fără teamă, înainte de a fi nevoie de intervenţii complicate. Urgenţele n-ar mai fi aglomerate, iar Salvările n-ar fi chemate pentru dureri de genunchi, ci ar putea fi la timp acolo unde este reală nevoie de ele“, arată medicul Dan Pletea.
Echipe de prim-ajutor în licee
La vârste mai mari, jocul devine serios, deoarece poate însemna diferenţa dintre viaţă şi moarte. Asociaţia Studenţilor şi Medicilor Voluntari face cursuri prin care îi învaţă pe liceeni cum să intervină în caz de urgenţe pentru a oferi primul ajutor.
„Prima clipă contează“ este numele proiectului cu care, de fapt, organizaţia şi-a început activitatea în toamna lui 2007. Visul doctorului Pletea este ambiţios. Doreşte să facă echipe de prim-ajutor, în liceele constănţene.
„Aceşti liceeni, instruiţi de noi cum să procedeze, ar asigura primele măsuri medicale în cazul unei accidentări. Până la venirea unui echipaj profesionist specializat, liceenii certificaţi în acordarea de prim ajutor ar putea salva o situaţie în care totul este o chestiune de secunde. Planul meu este ca acest miniechipaj din licee să aibă şi o dotare minimală cu care să intervină în asistenţa de prim ajutor. Ei trebuie să dobândească aceste abilităţi de la vârsta şcolară. Gândiţi-vă doar la elevul de liceu din Târgu-Mureş care a avut o contribuţie decisivă în accidentul cu victime multiple, care s-a întâmplat la Constanţa în vara anului 2014“, ne aminteşte dr. Dan Pletea.
Isprava lui Răzvan Azamfirei, un licean de numai 17 ani, a făcut atunci înconjurul ţării. Martor la un accident extrem de grav dintr-o intersecţie aglomerată din Constanţa, Răzvan – care este voluntar SMURD Târgu-Mureş – a intervenit, în primele momente, la salvarea şoferului care suferise un infarct şi intrase cu maşina pe un scuar, făcând victime.
Proiect pentru sănătatea danturii
În luna decembrie 2014, ASMV a derulat un proiect care a atins alt punct nevralgic al populaţiei din România: igiena dentară. Proiectul intitulat „Frumuseţea zâmbetului“ s-a adresat copiilor şi adulţilor deopotrivă.
„Sunt multe persoane care se confruntă cu probleme dentare şi evită să zâmbească. Este important primul contact cu o persoană, în zilele noastre se pune accentul pe prima impresie, pe aspect“, arată Alexandra Almangiu, iniţiatoarea proiectului. Spoturi video, materiale de informaţie, atelier de colorat şi jocuri interactive, un ministudio foto cu care trecătorii să se fotografieze cu recuzita ASMV, iar la final mere cadou au fost ingredientele cu care asociaţia a încurajat adoptarea tehnicilor corecte de igienă orală.
80% dintre oameni nu ştiu să acorde primul ajutor
Alexandra Almangiu (28 de ani) este coordonatoarea departamentului de voluntari ASMV. Tânăra este asistentă medicală şi este conectată 24 de ore din 24 la tot ce înseamnă ajutorarea semenilor. Membrii actuali îmi cer sfaturi şi au nevoie de informacii, iar persoanele care vor să se alature nouă mă contactează şi le trimit nformacii, formulare de înscriere ăi regulamentul ASMV. În restul timpului, iau parte la organizarea activităţilor şi proiectelor şi ajut la realizarea lor , relatează Alexandra.
Sâmbăta, voluntarii ASMV fac cursurile de prim ajutor pentru cei care doresc să înveţe de la profesionişti. Într-o sală a Universităţii Ovidius din Constanţa, Alexandra şi colegii ei au grijă ca tinerii să înveţe şi să aplice corect manevrele prin care pot salva viaţa unui om. „Sunt foarte multe cazuri de accidente care se petrec pe stradă, acasă, la locul de muncă, iar ajutorul specializat nu ajunge în timp util. De aceea, e important ca oricine să ştie ce are de făcut, nu doar personalul medical“, spune Alexandra, voluntarul-şef.
Cristina şi Marius nu au pregătire medicală şi urmează cursul dorind să deprindă noţiunile de prim ajutor. Ea este antrenor de gimnastică aerobică, el lucrează la o companie de telefonie mobilă. De când sunt părinţi, au aflat ce înseamnă responsabilitatea pentru altă viaţă. „Vrem să ştim cum să acţionăm corect, în caz că se întâmplă ceva. Este valabil pentru noi, pentru copilul nostru, pentru cei din jur. Doamne fereşte să trăieşti aşa ceva şi să nu ştii ce ai de făcut. Sau chiar să faci ceva greşit, care ar agrava situaţia“, spun soţii Dulgheroiu.
Dan, Alexandra şi ceilalţi voluntari vor să combată statisticile care arată ignoranţa populaţiei în materie de intervenţie medicală. „Un studiu recent a arătat faptul că 80% din oameni nu ştiu să acorde primul ajutor, iar acest lucru este îngrijorător! De aceea facem aceste campanii de informare în şcolile şi liceele din Constanţa şi muncim la realizarea primelor echipe de prim ajutor în licee. Avem încrederea că vom reuşi în scurt timp!“, spune Alexandra.
Din asociaţie fac parte în acest moment aproximativ 60 de membri, iar voluntarii au contract de voluntariat, tricouri şi însemne de recunoaştere.
„Suntem patru fondatori, trei membri de onoare, opt membri activi şi aproximativ 40 de voluntari. Membrii activi sunt membrii de bază ai asociaţiei, cei care coordonează activităţile. Pentru a deveni membru activ, voluntarul trebuie să demonstreze că merită această titulatură, începând de la cei 7 ani de acasă şi terminând cu profesionalism, seriozitate, implicare. Prin această structură, voluntarii au oportunitatea de a învăţa să fie lideri în situaţii care contează“, explică dr. Pletea.
Câştigul se măsoară în altă monedă
Şi totuşi, care este câştigul unei asociaţii de voluntari? „La multe activităţi, oamenii ne întrebau cât trebuie să plătească. Le-am explicat că facem voluntariat şi ăsta e lucrul care ne aduce satisfacţie sufletească şi împlinire!“, zâmbeşte Alexandra.
Dr. Dan Pletea vrea să-şi respecte statutul de medic care vindecă suferinţele, nu doar efectele acestora. „Nu caut să fac afaceri, ci voluntariat de înaltă ţinută. Am ales medicina de urgenţă fiindcă întotdeauna eşti în alertă, întotdeauna trebuie să apară ceva nou care să te solicite la maximum, să-ţi testeze limitele. Înainte de ASMV, am activat în alte ONG-uri, dar am înfiinţat această asociaţie cu gândul ca tinerii care doresc să realizeze cu adevărat voluntariat să se dezvolte din punct de vedere personal şi profesional, să devină responsabili în tot ceea ce fac. Lucrăm cu pasiune şi credem în ceea ce facem“, afirmă dr. Pletea.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
