Dobrogea în lung şi-n lat, pe bicicletă: cele mai frumoase trasee de parcurs pe două roţi printr-o Românie în miniatură cu accent de Balcani

Dobrogea în lung şi-n lat, pe bicicletă: cele mai frumoase trasee de parcurs pe două roţi printr-o Românie în miniatură cu accent de Balcani

O drumeţie cu bicicleta prin fascinanta Dobroge poate fi o vacanţă de neuitat FOTO Facebook

Ţinutul dintre Dunăre şi Marea Neagră oferă turism la cote gradate: de la mare la munte, de la luncă la chei, de la litoral la deltă. Toate sunt cu atât mai surprinzătoare, cu cât sunt descoperite în tihnă, pe bicicletă.

Ştiri pe aceeaşi temă

O Românie în miniatură, cu accent de Balcani. Aşa este Dobrogea, ţinutul dintre Dunăre şi Marea Neagră, unde relieful pleacă de la nivelul cel mai de jos, al mării, şerpuieşte alene pe colinele bătute de vânt şi ajunge până în vârful Ţuţuiatul din Munţii Măcinului, cel mai înalt punct al Dobrogei, de 467 de metri. Dacă te cocoţi pe Ţuţuiatul, localnicii mai ageri de ochi spun că se vede taman hăt departe, în Basarabia.

250 de kilometri, în Tulcea

Cel mai lung traseu care se poate face prin Dobrogea cu bicicleta este în nord, în judeţul Tulcea. Are 250 de kilometri, este asfaltat – ceea ce pentru ciclişti este aur curat. Se începe din reşedinţa de judeţ, Tulcea, se parcurge Triunghiul Mănăstirilor Cocoş-Saon-Celic Dere, se trece prin Niculiţel, unde se poate vizita monumentul paleocreştin şi Biserica Sfântul Atanasie.

Biciclişti pe traseu, prin Dobrogea FOTO Facebook


Cuiburi de vultur dobrogean

Traseul trece mai departe, spre Isaccea, care se mândreşte cu Geamia Azizie, cu mormântul întemeietorului Isak Baba şi cu Cetatea Noviodunum. Se continuă cu Cetatea Romano-Bizantină Dinogetia din satul Garvăn, comuna Jijila, apoi către Măcin.


Biciclişti pe traseu, prin Dobrogea FOTO Facebook

Primul popas aici este la Mănăstirea Izvorul Tămăduirii din Măcin, apoi se merge la Cetatea Arrubium, la pivniţa lui Terente şi sus în Munţii Măcinului, la vârfurile Pricopan (370 de metri), Pietrosu Mare (426 de metri) şi Ţuţuiatu (467 de metri), unde se mai găsesc cuiburi de vultur dobrogean. Se coboară apoi spre Cetatea Troesmis din comuna Turcoaia, apoi se poate vizita casa memorială a poetului Panait Cerna din comuna Cerna.

Babadag

Cetatea Ibida este un alt reper de pe drumul Tulcei, împreună cu mănăstirea Uspenia de la Slava Rusă şi Vovidenia de la Slava Cercheză. Pasionaţii de linişte şi frumuseţe ascunsă trebuie să oprească neapărat în pădurea Babadag, unde nu ai semnal la telefon şi unde primăvara găseşti poieniţa cu vestiţii ghiocei uriaşi şi parfumaţi. Oraşul Babadag mai oferă de vizitat Muzeul de Artă Orientală Casa Panaghia, Geamia şi mormântul lui Ali Gaza-Paşa – comandantul de oşti otomane, mormântul dervişului Sari Saltuk Baba – primul musulman descălecat în Dobrogea, cişmeaua Kalaigi şi Lacul Babadag.


Ultima cetate a genovezilor

La cinci kilometri nord de Babadag, se văd vestigiile Fortificaţiei Romane de la Babadag, nu departe de altă bijuterie a Dobrogei – Cetatea Enisala, ultima cetate genoveză.



Cetatea Enisala FOTO Oana Balan

Singura fortăreaţă medievală a Dobrogei, denumită şi Heracleea, a fost ridicată de Bizanţ, pe cel mai înalt promontoriu situat între Lacurile Babadag şi Razim. Satul Enisala are gospodării ţărăneşti care păstrează specificul zonei. O ultimă oprire se face la popasul „Doi iepuraşi“, apoi se ajunge din nou la Tulcea.
Un traseu tulcean mai scurt, de 193 de kilometri, este Babadag – Jurilovca (cu vizitare situl arheologic Argamum) – situl arheologic Halmyris (între Murighiol şi Dunavăţul de jos), Mănăstirea Hamyris – Mahmudia (Cetatea Salsovia şi geamia) – Nufăru (Cetatea Proslaviţa) – Tulcea – Babadag.

Constanţa altfel

În sudul Dobrogei se poate face un traseu de 150 de kilometri, pe drum, de asemenea, asfaltat. Ruta constănţeană pleacă din reşedinţa de judeţ, merge la Agigea traversând Canalul Dunăre-Marea Neagră, trece de dunele litorale de la Agigea, apoi se îndreaptă spre Techirghio. Aici, se face turul lacului vizitându-se Mănăstirea Sfânta Maria şi Farul din Tuzla.

La ieşirea pe şoseaua Constanţa-Mangalia se mai merge câţiva kilometri şi se coteşte stânga spre Costineşti, cu două simboluri importante ale vacanţei la mare: Obeliscul şi epava Evanghelia. Înapoi pe şosea, direcţia spre graniţa bulgară. Trebuie musai să se facă oprire la Herghelia Mangalia, apoi în cochetul oraş turistic Mangalia. Aici, vestigiile arheologice sunt presărate la tot pasul, conservate la Muzeul de Arheologie Callatis, în incinta romano-bizantină, în mormântul princiar Movila Documaci, în mormântul cu papyrus sau în subsolul Hotelului President. Neapărat este de văzut moscheea Esmahan Sultan din Mangalia. Este cel mai vechi lăcaş de cult musulman din România, fiind ridicată în anul 1575.
Înainte de a pune cap-compas pe vestitele sate turistice 2 Mai – Vama Veche, viraţi dreapta spre Limanu, unde vedeţi peşteri, lacuri cu apă sărată şi dulce despărţite de un drumeag şi păduri, cum este rezervaţia naturală din Hagieni.

La întoarcere străbateţi staţiunile sudice: Saturn – Venus – Cap Aurora – Jupiter – Neptun – Olimp, apoi mai despre Tuzla, Eforie Sud şi Eforie Nord, cu destinaţie Constanţa.

În chilia ascetului Casian

Pe un alt traseu constănţean, aveţi prilejul să cunoaşteţi partea de nord a judeţului. De la Constanţa se pleacă spre Hârşova, pe un parcurs asfaltat de 147de kilometri. Se vizitează la Târguşor Mănăstirea şi Peştera Sfântului Ioan Casian, considerat cel mai mare ascet al creştinilor. Alte două peşteri, La Adam şi Liliecilor, sunt pe traseu, apoi se urcă pe Masivul Cheia de pe Valea Casimcei. Urmează Cetatea Ulmetum din Pantelimonu, descoperită de academicianul Vasile Pârvan.


Cheile Dobrogei FOTO motociclism.ro

 

Se face oprire la două lăcaşuri de cult, Mănăstirea Izvorul Tămăduirii din Crucea (ieşire de pe E60, cale de patru kilometri spre satul Băltăgeşti, prin livadă) şi Schitul Stejaru din satul cu acelaşi nume din comuna Saraiu.

Peştera Ioan Casian FOTO Alexandra Roşu / www.bloguldecalatorii.ro


Iar Hârşova merită descoperită, prin Muzeul de Istorie locală, Cetatea Romană Carsium, geamia Sultanului Mahmut şi Canarale. Sau tot spre Hârşova se poate merge pe un drum mai scurt, de 124 de kilometri, prin Medgidia – Cernavodă şi apoi de-a lungul Dunării, pe la Topalu şi Capidava. La Toplau este singurul muzeu de artă din ţară situat în mediul rural, iar la Capidava este cetate unde se desfăşoară vara tabără arheologică.



Mănăstirea Dervent FOTO Adevărul

Spre Păcuiu lui Soare

De la Constanţa mai porneşte şi traseul spre Păcuiu lui Soare, în colţul sud-vestic al judeţului. Drumul este de 134 de kilometri, asfaltat şi face popas la podgoria de la Murfatlar, unde este o cramă, un muzeu al viticulturii, un ansamblu rupestru şi o rezervaţia naturală Fântâniţa. Mai departe spre sud, este obligatoriu de vizitat Adamclisiul, unde străjuieşte Tropaheum Traiani, monumentul ridicat de Împăratul roman Traian în onoarea adversarilor săi daci. Călătoria continuă cu peştera şi mănăstirea Sfântului Apostol Andrei de lângă comuna Ion Corvin, mănăstirea Dervent de la Galiţa şi cetatea Păcuiu lui Soare de la Ostrov. Cetatea de pe insulă este vizibilă când Dunăre are nivelul scăzut şi poate fi vizitată cu ajutorul pescarilor.

Dacă vreţi un traseu interjudeţean, care să traverseze Dobrogea de la Constanţa la Tulcea, încercaţi drumul care trece prin Năvodari – Histria – Corbu – Vadu – Grindul Chituc – Grindul Lupilor. Sunt, de asemenea, 124 de kilometri asfaltaţi.



Pe toate aceste trasee dobrogene se poate înnopta la pensiuni turistice, la hoteluri sau chiar la localnici. Dobrogenii, fie că sunt turci, tătari, aromâni, greci, lipoveni, italieni, bulgari, albanezi sau români, vor fi bucuroşi să le fiţi oaspete pe cel mai diversificat şi armonios meleag al României.

Ponturi pentru călătoria cu bicicleta

Drumurile pe care se poate străbate toată regiunea scăldată de ape, înfrumuseţată de rezevaţii naturale, cetăţi antice şi limanuri sunt cunoscute de ciclişti. Sportivii – simpli plimbăreţi, amatori sau elită – au cutreierat Dobrogea simţind-o la pas, cu fiecare cursă a roţii de bicicletă.

Pentru o drumeţie, pasionaţii ne dau câteva ponturi. „Trebuie să ţii cont de hidratare. Să ai la tine 500-750 de mililitri de apă, adică cel puţin un bidon plin. La fiecare oră parcursă trebuie să bei jumătate de litru de apă. Apoi este foarte importantă protecţia! Mănuşi, cască, ochelari şi preferabil echipament din material special perspirant. Casca este vitală pentru oricine iese cu bicicleta. Te protejează de şocuri, de lovituri. La impactul foarte puternic, casca se crapă, iar tu nu ai decât o zgârietură. Casca îţi salvează viaţa“, recomandă Dan Buzatu (36 de ani), fondatorul Asociaţiei „Constanta Cycling Team“.

Cu ce bicicletă pleci la drum

Nu în ultimul rând, contează să ai bicicleta adecvată. Prin oraş îţi trebuie o bicicletă uşor de manevrat, cu cauciucuri mai groase, ca să treacă de gropi, de borduri. Pentru distanţe lungi, bicicleta trebuie să aibă roata mai mare şi cauciucurile subţiri pentru frecare mai mică. De asemenea, ciclistul trebuie să poarte echipament care să nu fluture. „60% din efort este să dai la o parte aerul din faţă. Restul este să transporţi greutatea“, explică Dan.

Pentru drumurile de câmp, bicicleta trebuie să aibă cauciucuri cu profil cramponat, pentru rezistenţă. „De multe ori văd biciclişti cu bicicletă de câmp prin oraş. Este greu şi pentru ei să folosească un vehicul de transport care nu se potriveşte unui anumit drum. O bicicletă care să facă de toate nu există. De aceea este bine să te gândeşti ce vrei să faci cu ea, la ce îţi trebuie bicicleta, unde vrei s-o foloseşti“, arată Dan Buzatu.

Plimbăreţi, amatori şi elite

De exemplu, bicicleta pliabilă este recomandabilă doar plimbăreţilor, adică acelei categorii care vor doar să dea ture prin oraş. Pentru aceştia, o bicicletă costă pornind de 600 lei. „Eu sfătuiesc ca fiecare să-şi ia bicicleta astfel încât, la orice moment, să poată pune piciorul pe pământ, să se poată sprijini. În oraş sunt multe obstacole şi trebuie să te poţi opri în siguranţă, fără să se dezechilibreze, mai ales în condiţiile traficului urban, când orice mişcare la stânga sau la dreapta te poate duce în calea unei maşini“, recomandă ciclistul.

O treaptă mai sus de plimbăreţi sunt amatorii, care fac antrenamente în judeţ şi participă la concursuri. Iar elita este formată din cicliştii care fac patru-cinci antrenamente pe săptămână la care parcurg suta de kilometri şi au o viteză medie de 40 de kilometri pe oră.
 

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
 

Recomandări pe aceeaşi temă

Jurnal de Vacanţă. Plaja Vadu, ultimul refugiu. Colţul de Rai interzis cândva turiştilor vă aşteaptă cu hectare întregi de plajă virgină

Cheile Borzeştiului, sălbăticia la câţiva paşi de oraş. Cum te poate „vindeca“ natura de stres

VIDEO Cheile Turzii văzute de sus. Imagini de o frumuseţe inegalabilă, însoţite de sunete reale de păsări

FOTO VIDEO „Minunea SF“ a Clujului, Salina Turda, inclusă de americani în topul locurilor incredibile din lume care merită vizitate

Bicicliști pe traseu prin Dobrogea FOTO Facebook

Imagini din aceeasi galerie
  • Bicicliști pe traseu prin Dobrogea FOTO Facebook
  • Bicicliști pe traseu prin Dobrogea FOTO Facebook
  • Bicicliști pe traseu prin Dobrogea FOTO Facebook
  • Bicicliști pe traseu prin Dobrogea FOTO Facebook
  • Bicicliști pe traseu prin Dobrogea FOTO Facebook
  • Bicicliști pe traseu prin Dobrogea FOTO Facebook
  • Bicicliști pe traseu prin Dobrogea FOTO Facebook
  • Bicicliști pe traseu prin Dobrogea FOTO Facebook
  • Cetatea Enisala FOTO Oana Balan
  • Cetatea Enisala FOTO Oana Balan
  • Vedere de pe ruinele Cetății Enisala FOTO Oana Balan
  • Culmea Pricopanului FOTO motociclism.ro
  • Cheile Dobrogei FOTO motociclism.ro
  • Cheile Dobrogei FOTO motociclism.ro
  • Cheile Dobrogei FOTO motociclism.ro
  • Cheile Dobrogei FOTO Alexandra Rosu / www.bloguldecalatorii.ro
  • Peștera Ioan Casian FOTO Alexandra Rosu / www.bloguldecalatorii.ro
  • Mănăstirea Dervent FOTO Adevărul
  • Mănăstirea Dervent FOTO Adevărul
  • Mănăstirea Dervent FOTO Adevărul
  • Peștera Sfântul Andrei FOTO Adevărul
  • Peștera Sfântul Andrei FOTO Adevărul
  • Peștera Sfântul Andrei FOTO Adevărul
  • Peștera Sfântul Andrei FOTO Adevărul
  • Mănăstirea Sfântul Andrei FOTO Adevărul
  • Mănăstirea Sfântul Andrei FOTO Adevărul
  • Mănăstirea Sfântul Andrei FOTO Adevărul
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările