Deţinuţii politic care au lucrat la restaurarea Cazinoului: unii aveau doar 17 ani şi au strigat «Jos comunismul»

Deţinuţii politic care au lucrat la restaurarea Cazinoului: unii aveau doar 17 ani şi au strigat «Jos comunismul»

Arhitectul Ion Cristodulo a vizitat cazinoul după mai mulţi ani Arhivă personală

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România a definitivat lista celor 108 de deţinuţi politic care la începutul instaurării comunismului în ţara noastră au fost trimişi pe şantierul Cazinoului, grav avariat în timpul războiului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Întrucât nu există documente în arhivă care să fi consemnat toată truda deţinuţilor politic care au fost trimişi din lagărele de muncă direct pe şantierul Cazinoului pentru a fi renovat după cel de-al Doilea Război Mondial, IICCMER a trebuit să identifice numele lor doar pe baza mărturiilor şi a informaţiilor din enciclopedii.
 
Lista nu ar fi fost completă fără descoperirea hârtiei ruptă dintr-un sac de ciment, scrisă de deţinuţii din anul 1951: „Acest Cazinou este lucrat de către deţinuţi politici din anul 1951 luna 31 Decembrie. Condusă de Arhitectu Jojea Constantin. Echipa de stucatori condusă de Rusu A. Ioan, Botoş Dumitru jud Arad, Jercan Constantin, Ciscău Gheorghe, Coraş Ionel, Voicilă Nicolae, Sava Nicolae, Pop Ioan, Vlădescu Ilie, Hosu Petre, Hosu Ghegor, Anastasiu Ştefan, Gorbovan Gh., Bamer Fidel şi Morton Iuliu“.
 
„În memorii se vehicula cifra de 100 de deţinuţi, dintre care doar câteva nume erau cunoscute. Pe baza informaţiilor din diverse enciclopedii, a celor date de urmaşii celor care au fost pe şantier, am descoperit că au fost 108 persoane. Acum o lună, am trimis o solicitare către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pentru a avea acces la dosarele acelor persoane, în măsura în care se identifică aşa ceva. O altă cercetare se va face în arhiva penitenciarelor“, a spus Alexandra Toader, preşedintele executiv al IICCMER.
 
Majoritatea celor care au muncit în anii 50 la restaurarea construcţiei-simbol a Constanţei erau oameni simpli, fără studii. „Ce m-a frapat a fost faptul că foarte mulţi erau tineri, aveau 17-18 ani. Pentru un simplu manifest la adresa regimului, pentru că au strigat „Jos comunismul», au fost încadraţi în categoria duşmanilor poporului şi trimişi în coloniile şi lagărele de muncă de pe cuprinsul Dobrogei“, mărturiseşte Alexandra Toader.
 
Este aproape imposibil ca vreun fost deţinut să mai trăiască, însă, odată ce va fi publicată lista lor, este posibil ca urmaşii să aducă lumină în întunericul Gulagului românesc.
 
În anul 1951, peste 100 de deţinuţi de la una dintre coloniile Canalului Dunăre - Marea Neagră au fost duşi la Cazinoul bombardat şi, timp de un an, au muncit acolo restaurând construcţia bombardată în anul 1944. 
 
Mircea Nicolae, care la vârsta de 17 ani a fost ridicat în miezul nopţii de Securitate şi apoi condamnat pentru că a făcut parte din gruparea „Tineretul Partizan“, care lupta împotriva instaurării comunismului, a lăsat posterităţii o mărturie unică: a dezvăluit locul unde au ascuns deţinuţii politic scrisorile şi filele din jurnal în timp ce munceau la lucrările de renovare a Cazinoului în anii '50. 
 
Fostul deţinut politic Mircea Nicolae a povestit, în 2007, pe scurt drama tinereţii sale trăită în Gulagul românesc, depunând mărturie în „Procesul Comunismului“, dosar întocmit pentru CEDO. Săltat de Securitate, apoi bătut şi condamnat la doi ani de detenţie pentru uneltire contra ordinii sociale, a fost trimis iniţial la Jilava, apoi la Colonia de muncă Poarta Albă, într-un lot format din 30 de deţinuţi politic, unde a fost pus la munci istovitoare. 
 
Cum tratamentul inuman la care erau supuşi nu slăbea, s-a oferit să meargă cu un lot condus de arh. Joja Constantin la Constanţa, la refacerea Cazinoului, grav avariat în urma bombardamentelor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. „Din lot au făcut parte aproximativ 100 deţinuţi. La Cazino se făcea strict muncă de construcţii, eu fiind în echipa lui Preda Gheorghe care s-a ocupat de faţadă. Menţionez că în globurile din cele patru colţuri ale acoperişului Cazinoului toţi deţinuţii au ascuns pacheţele cu scrisori şi file de jurnal (existând posibilitatea de a mai fi încă acolo)“. 
 
Din păcate, sunt puţine şanse ca acele înscrisuri să mai existe. În anii 1986 - 1988, clădirea simbol a Constanţei a fost din nou renovată, iar în fotografiile postate de arhitectul constănţean Radu Cornescu într-un album despre Cazino, descoperim că globurile din cele patru colţuri ale Cazinoului, unde fostul deţinut Mircea Nicolae spune că au fost ascunse mesajele celor care lucrau sub ameninţarea armei, sunt sparte. Este posibil, spun unii specialişti, ca ele să fi fost descoperite de Securitate în timpul ultimei renovări şi bucăţile de hârtie să fie distruse sau să fi ajuns în vreo arhivă. 
 

Vă mai recomandăm:

 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările