Deţinut politic, la moartea torţionarului Ficior: „Adevăraţii criminali sunt liberi şi se bucură de privilegii. Urmaşii lor conduc acum România“

Deţinut politic, la moartea torţionarului Ficior: „Adevăraţii criminali sunt liberi şi se bucură de privilegii. Urmaşii lor conduc acum România“

Ion Ficior Foto David Muntean

Moartea torţionarului Ion Ficior a fost întâmpinată cu răceală şi cu detaşare de unele dintre victimele sale, care au reuşit să scape cu viaţă din infernul gulagului comunist.

Ştiri pe aceeaşi temă

Paul Andreescu, liderul Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România - filiala Constanţa, a ascultat impasibil cum jurnalişti din TV au rostit despre Ficior: „Dumnezeu să-l ierte, dacă poate“.

„Eu nu pot să-l iert“, spune sec fostul deţinut politic. A făcut 5 ani de închisoare în cele mai dure temniţe comuniste şi încă 2 ani de domiciliu forţat în Balta Brăilei. 

Avea doar 16 ani când regimul roşu l-a catalogat drept duşman al poporului pentru că încerca, cu 3 colegi de liceu, de aceeaşi vârstă, să împartă nişte fluturaşi împotriva ocupaţiei sovietice. 

Pentru asta a fost trimis la închisoare, bătut, torturat, anchetat cu cruzime şi urmărit până la Revoluţie. „Mai mor şi ei“, observă simplu Andreescu. 

„La noi la români, când afli că moare cineva spui ‘Dumnezeu să-l ierte!’. Eu nu pot să spun nici atât. 

Cât am fost sub comanda lui Ficior nu l-am văzut şi nu am avut nicio tangenţă cu el.

 Dar şlepurile pe care eram cazaţi în deltă, la recoltat stuf, ofereau condiţii care depăşesc imaginaţia, iar munca era ceva ce depăşea imaginile din filmele cu sclavi. 

După o lună pe şlep, din cauza condiţiilor de cazare în calele şlepului, a muncii peste puteri, în ger şi cu picioarele în smârcuri, a hranei insuficiente şi a bătăilor, au început să moară. Mureau aproape în fiecare zi, câte unul. 

Nici nu ne mai interesa cine pleca dintre noi. Fiecare se gândea cum să supravieţuiască. Şi comandant peste toate era Ion Ficior! 

Cum să spun eu ‘Dumnezeu să-l ierte’? Dacă eu am păcătuit, că nu am pronunţat acele vorbe, atunci Dumnezeu să mă ierte şi pe mine“, spune Paul Andreescu.

Liderul AFDPR Constanţa este nemulţumit că presa vuieşte acum de moartea unui criminal, dar ceilalţi vinovaţi sunt încă în libertate, ba mai mult, bucurându-se de privilegiile acordate de Statul român. Pentru toate crimele comunismului, în final, s-au găsit şi au fost condamnaţi doi vinovaţi: Ion Ficior şi Alexandru Vişinescu (foto jos), despre care Andreescu spune că erau doar doi torţionari băloşi, iar criminalii comunişti trebuie condamnaţi de sus în jos, precum naziştii

„Pentru aflarea crimelor s-a înfiinţat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi din investigaţii au rezultat doi vinovaţi şi se mai dezgroapă câte un mort din când în când. 

Ar fi trebuit să se înfiinţeze şi un institut pentru investigarea criminalilor comunişti. 

Poate că aşa află poporul ăsta cine au fost marii şi adevăraţii criminali şi dimensiunea crimelor comise de sistemul communist în ţara asta, că noi, cei care am trecut prin iadul închisorilor comuniste, îl ştim“, mai spune Paul Andreescu.

Deţinuţii politici au demarat ridicarea unui Memorial al victimelor comunismului de la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Proiectul este lansat de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR) Constanţa, care au deja proiectul edificiului ce se va întinde pe o suprafaţă totală de 4.600 metri pătraţi. 

O alee în formă de cruce va fi străjuită de plăci din granit negru pe care vor fi înscrise numele dispăruţilor - 841 din statistica oficială, dar incompletă.

În capătul din nord va fi ridicată o troiţă şi în mijloc va fi aşezat un stâlp al infamiei, care exista în lagărele Canalului, unde rebelii erau legaţi, zdrobiţi în bătaie, ciuguliţi de vietăţi şi lăsaţi să moară. 

Lângă memorial va fi ridicat un schit, a cărui obşte va avea grijă de el, astfel că Arhiepiscopia Tomisului se va implica în proiect. 

Memorialul va costa 960.000 lei, bani pe care deţinuţii politici au început să-i strângă. Ei susţin deja întreţinerea monumentului de la Galeşu, care are forma unei coloane a infinitului stilizată, având coloniile de muncă de pe traseul Canalului menţionate pe fiecare bloc de piatră.

Primăria Poarta Albă, care putea face din monument o emblemă a sa, a preferat să taie subvenţionarea prin care se asigura paza monumentului, ceea ce a dus la pericolul distrugerii acestuia. De câţiva ani, AFDPR a preluat cheltuielile cu paza, curăţenia şi reparaţiile, din nişte venituri mult sub nivelul cu care au fost răsplătiţi revoluţionarii, falşi sau merituoşi. 

Astfel că pentru construirea singurului Memorial al Canalului, deţinuţii politici au apelat la donaţii. Prima firmă care a trimis o sponsorizare este ALRO Slatina, ce a oferit 10.000 lei pentru proiectul de comemorare a victimelor comunismului.

Câteva instituţii publice din restul ţării au declinat contribuţia, motivând că nu pot susţine, ca autoritate publică, monumentul altui judeţ - „deşi acest lucru se poate face“, spun membrii AFDPR care au studiat legea.

Ei arată că totuşi monumentul nu este doar al Constanţei, ci un simbol al trecutului României, pentru că aici au murit oameni din toate colţurile ţării, consideraţi de comunişti duşmani ai poporului.

Alte entităţi contactate, firme sau instituţii, din ţară sau chiar din Constanţa, inclusiv Consiliul Judeţean Constanţa, nu au răspuns în niciun fel. „Ceea ce ne face să credem că ei ne consideră încă duşmani ai poporului“, afirmă Paul Andreescu, liderul AFDPR Constanţa.

Cei care vor să se alăture la ridicarea muzeului pot depune bani la orice bancă BCR, pentru AFDPR Filiala Constanţa, cu menţiunea „Contribuţie Muzeu Canal Dunăre-Marea Neagră“, în cont IBAN: RO93RNCB0114032044100001 deschis la BCR Sucursala Constanta sau pot dona 2% din impozitul pe venit.  

Pe aceeaşi temă: 

Memorial al victimelor Canalului, lângă Poarta Albă. Românii, chemaţi să sprijine ridicarea monumentului închinat luptătorilor anticomunişti

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările