Descoperire de excepţie la Constanţa: piatra funerară a unui diplomat german din perioada stăpânirii otomane. Vechiul Tomis, un imens muzeu în aer liber

Descoperire de excepţie la Constanţa: piatra funerară a unui diplomat german din perioada stăpânirii otomane. Vechiul Tomis, un imens muzeu în aer liber

Arheologii Cătălin Nopcea şi Octavian Mitroi FOTO Mariana Iancu

Descoperire de senzaţie la Constanţa: piatra funerară a diplomatului Imperiului german la Constanţa, Ernest Roll, a fost găsită când s-a săpat fundaţia unei construcţii în centrul vechiul Tomis.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe strada Dacia, colţ cu Bulevardul Tomis, în urma unor săpături pentru realizarea unei fundaţii, arheologii au dat peste o piatră funerară din calcar destul de bine conservată, care cântăreşte aproximativ 300 de kilograme. „Piata era amestecată cu bucăţi de moloz modern, depozitat probabil aici când s-a ridicat vechea construcţie. Putem presupune că mormântul se poate afla la mică distanţă. Aici, în zonă, a fost cândva o biserică evanghelică şi probabil în curtea ei au fost înmormântaţi mai mulţi oameni de seamă ai acestei religii“, ne explică arheologul Cătălin Nopcea, cel care s-a ocupat de lucrările de descărcare de sarcină arheologică a terenului. 
 
Viceconsul al Imperiului german, la Constanţa
 
Dar cine era Ernest Roll? Dr. Florin Stan, consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Externe,  a confirmat identitatea persoanei menţionate pe amintita inscripţie funerară, precizând că Ernest Roll a ocupat funcţia de viceconsul al Imperiului German (Deutsches Reich) la Constanţa, în perioada 1872-1880. Interesant este că acesta provenea dintre comercianţi germani stabiliţi în vechiul Küstendje, aflat sub autoritatea Înaltei Porţi. 
 
După trecerea Dobrogei în administrarea statului român, la 1878, în urma Războiului de Independenţă de la 1877-1878, Ernest Roll şi-a păstrat calitatea de reprezentant al Germaniei în Constanţa, statut  întărit de trimisul extraordinar şi ministrul plenipotenţiar al Germaniei în România, contele de Wesdehlen. La scurt timp însă de la recunoaşterea sa de către autorităţile române, viceconsulul Ernest Roll a încetat din viaţă, la data de 3 iunie 1880.
 
 
,,Comerciant local, stabilit la Küstendje în perioada stăpânirii otomane, având înalta încredere a Imperiului German pentru a-i gira interesele în zona Dobrogei, recunoscut ca atare şi după revenirea ţinutului dintre Dunăre şi Mare în graniţele româneşti, Ernest Roll întăreşte, o dată în plus, aura vechii urbe tomitane şi a regiunii de mozaic etnic, în cadrul căreia multiplele interese ale puterilor politice ale vremii s-au înscris cu deosebire”, a completat dr. Florin Stan.
Piatra funerară urmează să fie transportată la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa unde va fi restaurată.
 
Mormânt elenistic descoperit în centrul oraşului
 
De altfel, întregul oraş ascunde comori istorice. În vara acestui an, la intersecţia străzilor IG Duca cu Bulevardul Mamaia a fost descoperit un mormânt elenistic, care a fost datat din secolul II în. Hristos. Arheologul Octavian Mitroi, cel care a participat la săpături, ne dezvăluie că inventarul este deosebit de bogat. Astfel, aici au fost găsite o amforă de masă cu décor pictat, o raritate prin starea ei de conservare foarte bună, trei ulcioare de sorginte egipteană care în perioada elenistică erau importate pe aceste meleaguri, un bol cu decor în relief, o cupă de bronz. Tot aici arheologii au mai descoperit un unguentarium şi doi cercei de broz şi două strigilii de fier ceea ce, spune arheologul, înseamnă că este vorba de un mormânt al unei femei. 
 
Cum la vremea respectivă nu era inventat săpunul, strămoşii noştri se dădeau pe piele cu un amestec de ulei parfumat amestecat cu nisip. La final, soluţia era îndepărtată de pe piele cu un cuţit cu muchiile neascuţite, încovoiat, ceea ce permitea să se muleze pe rotunjirile corpului. 
 
Până în anii '90, la Constanţa, în momentul când se săpa fundaţia unei construcţii şi se descopereau fragmente de amforă, monede vechi sau orice ce ar fi putut fi o comoară se anunţau autorităţile. Arheologii veneau la faţa locului şi opreau lucrările până când scoteau totul la lumină. 
 
În prezent, prin autorizaţia de construire, beneficiarii care vor să construiască în anumite cartiere ale oraşului (Peninsulă, centru, Tomis I, Tomis II, gară) sunt obligaţi să ceară descărcarea de sarcină arheologică.
În unele cazuri, în perioada comunistă, când trebuia realizat planul la construcţii, erau sacrificate descoperiririle arheologice, însă vechii istorici stăteau printre macarale şi atunci când dădeau peste comori se luptau să le salveze.
 

 
 
Şarpele Glycon şi mormântul pictat, descoperiri de referinţă 
 
În urma săpăturilor a fost descoperit celebrul şarpe Glykon, cea mai vestită statuetă a Muzeului de Istorie şi Arheologie Constanţa, o divinitate a binelui, protector al casei şi familiei. Sculptat dintr-un singur bloc de marmură, glykon are cap de oaie, păr şi urechi de om şi coadă de leu. Piesa a fost descoperită la 1 aprilie 1962, laulaltă cu grupul sculpural Fortuna cu Pontus, aedicula cu dublă reprezentare a zeiţei Nemesis şi bustul zeiţei Isis, dar şi alte sculpturi şi bazoreliefuri romane. 
 
Tot în centrul oraşului s-a descoperit mormântul pictat. Arheologii care au făcut această descoperire sunt Constantin Chera şi Virgil Lungu. „Este una din cele mai importante obiective descoperite în ultimele decenii la Constanţa pe zona de necropolă care se întindea dincolo de zidurile cetăţii Tomis până în secolul VI“, dezvăluie Constantin Chera.
El spune că doar printr-o minune s-a păstrat mormântul pictat hypogeu (sub pământ), de vreme ce în zonă mai existaseră şi alte consrucţii.
 

 
Este vorba de un cavou care a aparţinut unei familii bine situate, care trăia în secolul IV la Tomis. „Cavoul a fost construit la începutul sec IV, pe la 330 bănuim noi, în timpul lui Constantin cel Mare, când religia creştină era acceptată de către Imperiul Roman. Cert este faptul că această criptă a fost folosită până la începutul sec V, când după ultima depunere funerară nu a mai fost deschisă“. Ca printr-o minune, pictura de pe ziduri s-a păstrat până în zilele noastre. 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările