FOTO Cine-şi bate joc de Delta Dunării. Întoarcerea rezervaţiei la sălbăticie se blochează în afaceri de milioane de euro

FOTO Cine-şi bate joc de Delta Dunării. Întoarcerea rezervaţiei la sălbăticie se blochează în afaceri de milioane de euro

Delta Dunării, renaturare şi denaturare FOTO Sînziana Ionescu

Renaturarea, cel mai ambiţios şi mai necesar proiect al Deltei Dunării, susţinut şi de Uniunea Europeană, este blocată pe termen nedefinit. Interesele financiare ţin pe loc refacerea rezervaţiei, aflată în declin natural şi exploatată comercial de mai mulţi oameni de afaceri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Renaturarea Deltei este un proiect la care specialiştii lucrează de la începutul anilor ’90. Master Planul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării arată că viitorul zonei poate fi asigurat doar prin reconstrucţie ecologică. În timp ce ecologiştii susţin repararea habitatului, întreprinzătorii cer să fie despăgubiţi pentru investiţiile lor.

Aceştia din urmă au obţinut terenurile prin concesionări pe 49 de ani, de la Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea şi consiliile locale. Pentru cele 72.000 de hectare de teren piscicol şi agricol concesionate în Deltă, redevenţa aduce judeţului un milion de euro pe an. Pierderile pe termen lung sunt, însă, incalculabile, spun specialiştii în mediu.

„Luăm în calcul varianta de a reda naturii amenajările unde nu se respectă destinaţia acestora sau redevenţele sunt mici“, a declarat recent Horia Teodorescu, preşedintele CJ Tulcea. În 1990, captura de peşte era de 14.000 de tone, iar în 2013 a scăzut la 2.500 de tone.

CRIŞAN, STUDIU DE CAZ

Prin Master Plan au fost propuse spre renaturare amenajările agricole şi piscicole din perimetrul rezervaţiei. Zonele incluse sunt amenajările piscicole Ceamurlia I, Dunavăţ, Dunavăţ II, Murighiol şi Chilia I, dar şi cele agricole Murighiol-Dunavăţ, Sulina, Carasuhat. „Deoarece aceste amenajări sunt în administrarea CJ Tulcea şi a consiliilor locale, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) nu a obţinut acceptul administratorilor pentru trecerea acestor terenuri în domeniul public al statului pentru a continua investiţiile. Motivul a fost că aceste amenajări sunt concesionate către agenţi economici“, precizează Edward Bratfanof, guvernatorul Deltei Dunării.

Cea mai mare suprafaţă vizată pentru renaturare aparţine comunei Crişan, din inima Deltei: 2.900 de hectare din Amenajarea Piscicolă Ceamurlia I, un bazin de 3.600 de hectare, aproape desecat. În toamna lui 2012, Crişanul găzduia o întâlnire la nivel înalt cu oficiali români şi europeni, în care se dezbătea soarta concesiunilor, în vederea reconstrucţiei ecologice. Cuvântul de ordine a fost: renaturare. Dintre cele 2.900 de hectare, bazinul de creştere a peştelui este, teoretic, de 2.560 de hectare. Practic, incinta a fost secată aproape în întregime. Specialiştii Deltei spun că aici este nevoie urgentă de un stăvilar şi de lucrări pentru decolmatarea canalelor, un efort financiar de 483.000 de lei.

Distrugerea a început după anii ’90, când piscicultura s-a făcut doar pe canale, nu şi pe teren. Apa n-a mai fost pompată din Dunăre, ci a fost lăsată să intre în canale prin tuburile îngropate. În 2001, baza piscicolă a fost preluată de Consiliul Local (CL) Crişan de la CJ Tulcea, cu tot cu concesionar: politicianul Dan Verbina, fost baron al Deltei. Preţul de concesiune era derizoriu: 8.000 de lei anual. După ce Verbina nu a mai plătit nici această taxă, contractul a fost reziliat.

În 2011, CL Crişan a concesionat din nou terenurile. Cinci firme au câştigat licitaţia, adjudecându-şi terenurile pe o perioadă de 49 de ani, cu posibilitate de prelungire pentru 24 ani şi 6 luni. Aceste firme sunt: Sofimih Fishing (295 de hectare), Neweco Stuf (485,2 hectare), Kiara Laci (2.122,31 de hectare), Mariocons Hunding (339,84 de hectare) şi Pedromar (247,69 de hectare). Preţul concesiunii este de 22 lei/hectar, cu o redevenţă de 18 lei/hectar. „Un preţ corect al concesiunii era de minimum 50 lei/hectar, chiar 60 lei. Din concesiune, primăria obţine 100.000 de lei“, susţine Ilie Munteanu, primarul din Crişan.

Numai Mariocons Hunding a făcut lucrări de piscicultură pe terenul său, populându-şi iazul cu puiet de peşte. Sofimih a ras stuful, a băgat tractoarele şi a arat, cultivând porumb. „Am făcut investiţii ca să pun pe picioare o incintă agricolă care nu funcţiona de 20 de ani. O parte din teren am inundat deja, o parte este în pregătire. În 2015, mizez pe o producţie de 100 de tone de peşte. Nu ştiam că zona este inclusă în planul de renaturare. Primăria nu ştia? O să facem şi noi demersuri pentru recuperarea investiţiei”, a declarat Cristian Ignat, administrator al Mariocons şi fost reprezentant al Sofimih Fishing.

Proiectantul Romulus Ştiucă, de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, precizează: „Unde este destinaţie piscicolă, trebuie să rămână luciu de apă. Agricultura nu se face oricum într-o arie protejată. În Deltă nu există incinte agro-piscicole, doar incinte stufo-piscicole, ca la Obretin“. Specialistul este unul dintre experţii care au lucrat timp de 15 ani, în perioada 1993 - 2008, la Master Planul Deltei Dunării.

PIERDUŢI ÎN ROTAŢIE

Rotaţia culturilor în agricultură şi piscicultură se practică în Deltă pentru refacerea echilibrului solului. Mâlul de pe fundul heleşteelor este benefic pentru culturile agricole. Această mutaţie s-a întâmplat deja, cu autorizaţie de la ARBDD, la Rusca şi Dunavăţ. În rest, Garda de Mediu Tulcea şi ARBDD nu au constatat schimbări neautorizate de destinaţie a terenurilor.

Specialiştii explică în ce condiţii agricultura este propice. „Consecinţele schimbării destinaţiei de terenuri sunt dure. Îndiguirea care se practică pentru agricultură în Deltă  duce la deşertificare. Este modificat microclimatul, care menţine umiditatea aerului. La amenajările piscicole private, nici nu se pune problema de autorizare a vreunei conversii“, arată profesorul Victor Cristea, şeful Departamentului de Acvacultură din cadrul Facultăţii de Ştiinţă şi Ingineria Alimentelor de la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi.

TEREN CONCESIONAT FĂRĂ EVALUARE

La Crişan, DNA a cercetat felul în care au fost concesionate terenurile piscicole, fără a exista o evaluare a preţului acestora. Anchetatorii nu au constatat însă infracţiuni. „Hotărârea CL a fost votată, actele au fost completate direct la Prefectură, astfel încât ne-am trezit cu această concesiune cu destinaţie agropiscicolă. Este necesară o lege care să facă ordine în toată Delta. Concesionarii să fie de acord să-şi lase terenurile contra unor despăgubiri“, spune primarul din Crişan.

Proiectele de reconstrucţie ecologică făcute în perioada 1994 – 2010 au redat naturii 15.712 hectare la Babina, Cernovca, Popina, Fortuna, Holdina-Dunavăţ, meandrele braţului Sf.  Gheorghe. „Mai sunt necesare 40.000 de hectare pentru care trebuie făcute proiecte de renaturare. Localnicii vor recrearea habitatului, pentru că le oferă şansa la pescuit, la ecoturism, la tăiat de stuf în loc de tăiat păduri“, arată specialistul Romulus Ştiucă.


Un preţ corect al concesiunii era de minimum de 50 lei/hectar, chiar de 60 lei. Din concesiune, primăria obţine 100.000 de lei.
Ilie Munteanu
primarul din Crişan

AGRICULTURĂ CU BANI DIN SUBVENŢII

În prezent, multe dintre incintele îndiguite propuse pentru renaturare sunt utilizate total sau parţial de agenţii economici, prin accesarea de fonduri europene din Programul Operaţional pentru Pescuit (POP). Celelalte incinte agricole sunt utilizate prin folosirea de subvenţii ale Comisiei Europene.
Miza schimbării destinaţiei acestor terenuri o reprezintă şi subvenţia obţinută pentru agricultură. Anul trecut, 21 de fermieri au obţinut sprijin financiar pentru afacerea lor.  Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Tulcea oferă ajutoare pentru 25.500 de hectare cultivate. Cele mai mari solicitări au venit din partea Delta-Rom Agriculture (10.000 de hectare) şi Agrodelta Sireasa (5.500 de hectare).

În scriptele APIA Tulcea, suprafaţa subvenţionată a scăzut, fiind de 27.500 de hectare, în 2009, dar ajutoarele au crescut. Fermierii primesc ajutor financiar cuprins între 32,4 şi 107,8 euro pe hectar. Cei mai mari investitori din Deltă nu vor să renunţe la investiţiile făcute în zonă. „Renaturarea  ar fi o subminare a economiei naţionale. Este o incintă care s-a realizat cu miliarde de euro, din anii ’70 încoace. În contextul unei posibile crize alimentare, este mai important să păstrăm aceste domenii agricole decât să ascultăm ONG-urile care vor renaturare“, este părerea directorului Cristian Cernodolea, directorul Delta-Rom Agriculture, care activează în domeniul agricol Pardina – Chilia Veche. Până acum, firma Delta-Rom a avut investiţii de aproximativ 10 milioane de lei, la care se adaugă şi un proiect european pentru realizarea unei baze de însilozare.

„NIŞTE IMBECILI VOR RENATURARE“

„Înainte de renaturare, ar trebui să îi întrebe pe localnici dacă preferă să lucreze pe un tractor, pentru 2.500 de lei pe lună, sau dacă vor să fie pescari, pentru câteva sute de lei. Avem 140 de angajaţi, iar 80% sunt localnici“, a mai precizat Cernodolea. Celălalt mare investitor al Deltei este fostul politician Traian Rece. Agrodelta Sireasa are două contracte de concesiune: unul pentru 4.600 hectare, iar celălalt pentru 5.400 hectare. Traian Rece a cumpărat Agrodelta în 2003 şi declară că investiţiile sale în agricultură se ridică la peste 25 milioane de euro. „Dacă nişte imbecili vor renaturare, nu au decât să o facă. Dar vorbim despre dreptul de proprietate, garantat prin Constituţie. Legea vorbeşte despre expropriere, dar cu despăgubirea la justa valoare“, spune Rece.

DELTA DUNĂRII A INTRAT ÎN PATRIMONIUL MONDIAL

Delta Dunării este unica deltă din lume declarată rezervaţie a biosferei. Zona are o valoare de patrimoniu natural universal, recunoscută prin includerea în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, în decembrie 1990. Rezervaţia Deltei Dunării are o suprafaţă de 580.000 de hectare (2,5% din suprafaţa României). Este considerată un muzeu al biodiversităţii, o bancă de gene naturală de valoare inestimabilă pentru floră şi faună: plante acvatice şi terestre, păsări, peşti. Stuful formează aici una dintre cele mai întinse suprafeţe compacte din lume. Pădurile Letea şi Caraorman reprezintă limita nordică pentru două specii rare de stejar. Delta Dunării se află în mare parte în Dobrogea, dar şi parţial în Ucraina. Este a doua ca mărime dintre deltele din Europa, după cea a fluviului Volga.

REACŢIA ECOLOGIŞTILOR: CEL MAI MARE PROTEST

Specialiştii susţin că problema renaturării reprezintă nodul gordian al refacerii habitatelor Deltei, pentru ca populaţia de peşte, aflată la cote de avarie, să-şi revină. „Acest mod de lucru ceauşist al asanărilor pentru agricultură este continuat cu mare succes, spor şi alte «stimulente» de către cei mai înalţi reprezentanţi ai CJ Tulcea şi inclusiv de ARBDD. Este un punct în litigiu de zeci de ani între ecologişti şi conservaţionişti şi reprezentanţii CJ Tulcea, care consideră, în ciuda oricăror argumente ştiinţifice şi directive europene, că e moşia lor şi că vor să scoată bani de pe ea“, spune Liviu Mihaiu, liderul Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta.

El adaugă că ARBDD a dat, până-n 2012, avize de mediu inclusiv pentru schimbarea destinaţiei de piscicultură în agricultură la Rusca şi Dunavăţ II, ceea ce este împotriva Legii Rezervaţiei. „Este inadmisibil cât de mult s-a putut minţi şi greşi într-un subiect prins într-o Directivă Europeană. Ne vom uni mai multe ONG-uri şi vom scrie Comisiei Europene. Iar pe 5 iunie, Coaliţia de Mediu va organiza un protest fără precedent la adresa dezastrului care s-a petrecut şi se petrece în chestiunile de Mediu în toata România“, anunţă Mihaiu.

Vă mai recomandăm

Observaţie istorică în Rezervaţia Delta Dunării: mii de pescăruşi s-au oprit la Vadu

Ornitologi francezi, în Delta Dunării

FOTO Incendiu în Delta Dunării: hectare întregi dintr-o amenajare piscicolă de la Crişan, mistuite de flăcări


 

Delta Dunării, renaturare şi denaturare FOTO Sînziana Ionescu

Imagini din aceeasi galerie
  • Delta Dunării, renaturare şi denaturare FOTO Sînziana Ionescu
  • Delta Dunării, renaturare şi denaturare FOTO Sînziana Ionescu
  • Delta Dunării, renaturare şi denaturare FOTO Sînziana Ionescu
  • Delta Dunării, renaturare şi denaturare FOTO Sînziana Ionescu
  • Delta Dunării, renaturare şi denaturare FOTO Sînziana Ionescu
  • Ilie Munteanu, primarul din Crişan - Tulcea FOTO Sînziana Ionescu
  • Delta Dunării, renaturare şi denaturare FOTO Sînziana Ionescu
  • Delta Dunării, renaturare şi denaturare FOTO Sînziana Ionescu
  • Delta Dunării, renaturare şi denaturare FOTO Sînziana Ionescu
  • Delta Dunării, renaturare şi denaturare FOTO Sînziana Ionescu
  • Delta Dunării, renaturare şi denaturare FOTO Sînziana Ionescu
  • Delta Dunării, renaturare şi denaturare FOTO Sînziana Ionescu
  • Delta Dunării, renaturare şi denaturare FOTO Sînziana Ionescu
  • Delta Dunării, renaturare şi denaturare FOTO Sînziana Ionescu
  • Delta Dunării, renaturare şi denaturare FOTO Sînziana Ionescu
  • Delta Dunării, renaturare şi denaturare FOTO Sînziana Ionescu
  • Delta Dunării, renaturare şi denaturare FOTO Sînziana Ionescu
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările