Defecţiunile anchetei militare din catastrofa de la Tuzla. Care sunt punctele nevralgice ale dosarului?

Defecţiunile anchetei militare din catastrofa de la Tuzla. Care sunt punctele nevralgice ale dosarului?

Ancheta accidentului va fi reluată de la zero

Părinţii militarilor morţi în accidentul aviatic din iulie 2010, pe aerodromul Tuzla, pregătesc o nouă bătălie cu Ministerul Apărării Naţionale. Cercetarea dezastrului aviatic în care au murit 12 militari este vulnerabilă în câteva puncte-cheie pe care Armata nu le-a lămurit.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ancheta militară privind cauzele tragediei a fost desfiinţată, vineri, prin sentinţa definitivă a Tribunalului Militar Bucureşti. Instanţa a decis restituirea dosarului la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru refacerea cercetărilor şi începerea urmăririi penale. Prin aceeaşi decizie, noua expertiză asupra avionului prăbuşit va fi făcută de experţi independenţi, nu de cei militari.

Victoria redeschiderii dosarului aparţine celor care au intentat procesul şi au reuşit să convingă completul de judecată format din magistraţi militari. Reclamanţii sunt părinţii militarilor-scafandri Cosmin Furtună (28 de ani) şi Marius Cătălin Chioveanu (22 de ani).
Alte două familii, ale lui Liviu Antim (27 de ani) şi Vlăduţ Sărman (26 de ani), s-au încurcat în hăţişurile justiţiei privind termenele şi procedurile, astfel că nu au putut contesta în timp util ancheta. O dată cu reluarea cercetărilor, rudele victimelor vor putea să facă din nou demersuri pentru a-şi găsi dreptatea.

Punctele nevralgice ale anchetei

EXPERTIZA. Cercetările în caz au fost făcute de experţi şi anchetatori militari, din cadrul Secţiei Militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie  şi Justiţie. Anchetatorii au conchis că avionul Antonov 2 era în bună stare de funcţionare, dar una dintre piese s-a defectat din cauza supraîncălzirii.
Fenomenul ar fi putut fi provocat şi de centrarea greşită a încărcăturii avionului (formată din militari şi echipament), dar şi de faptul că limita de greutate, de 5500 kilograme, era aproape atinsă: 5260 kilograme.

„Cea mai probabilă cauză a catastrofei aeriene este intrarea necomandată a avionului în regimul de zbor instabil, ca urmare a unei cedări de material, prin ruperea balansierei din lanţul comenzii longitudinale, favorizată de centrajul şi încărcătura apropiate de limitele de exploatare. E posibil ca intrarea necomandată a avionului în regimul de zbor instabil  să se datoreze şi unei disfuncţionalităţi a flapsului inferior“, este concluzia raportului întocmit de anchetatori, acum desfiinţat.

Raportul a fost contestat de familii. „Expertiza a fost făcută de specialiştii Statului Major al Forţelor Aeriene, adică proprietarii avionului. Am cerut experţi independenţi în anchetă. Şi am mai cerut refacerea cercetării, care a fost cam lapidară“, a precizat avocatul Mihai Furtună, reprezentantul familiei lui Cosmin Furtună.

APARATUL DE ZBOR.  Experţii Armatei au susţinut că aparatul Antonov 2 era în perfectă stare de funcţionare, dar familiile consideră că dacă avionul nu ar fi fost vechi şi şubred, nu s-ar fi produs nicio defecţiune şi implicit niciun accident.
„Au trimis trupe speciale la antrenamente de tip NATO, cu un hârb construit acum 50 de ani. I-au trimis la moarte sigură! Nimeni nu mă poate convinge că au crezut că un avion construit în 1960 va zbura perfect! Avionul ar fi trebuit casat, dar au făcut economie şi ne-au ucis copiii. Acum vom vedea cine nu şi-a făcut treaba. Nimeni nu ar trebui să treacă vreodată prin asemenea durere“, afirmă Emilia Sărman, mama fruntaşului Văduţ Sărman.

INTERVENȚIA LA LOCUL ACCIDENTULUI. Mama militarului care a reuşit să scape din avionul morţii, dar a supravieţuit numai câteva ore, locotenentul Liviu Antim, consideră că fiul ei ar fi putut fi în viaţă astăzi, dacă exerciţiul aviatic ar fi fost organizat corespunzător.
„Băiatul meu ar fi scăpat dacă ar fi existat, la capătul pistei, o maşină de pompieri şi o Ambulanţă. Când a ajuns la spital, a fost diagnosticat cu ruptură de aortă. A supravieţuit şase ore, în aşteptarea unui elicopter care a venit în patru ore. În două ore puteau aduce un elicopter din Germania. Dacă s-ar fi intervenit imediat, dacă nu s-ar fi tergiversat atât, poate copilul meu ar fi trăit. A murit în elicopter, cu zece minute înainte să ajungă la Bucureşti. Pentru un militar NATO ar fi trebuit asistenţă medicală de tip NATO“, a declarat Ana Antim.
Spusele mamei despre organizarea exerciţiului din ziua fatidică de la Tuzla sunt confirmate şi de rezoluţia procurorului, prin care se arată că o singură autospecială a intervenit, la cinci minute după accident, însă intervenţia a fost ineficientă.

VINOVAŢII. Primii anchetatori nu au găsit niciun vinovat în dosar, astfel că au dat soluţia iniţială de neîncepere a urmăririi penale, deoarece accidentul a fost atribuit unei defecţiuni ce nu putea fi prevăzută. Instanţa a cerut însă vineri începerea urmăririi penale, ceea ce ar putea duce ancheta la un alt nivel: cercetările ar putea fi extinse şi asupra comandanţilor care au organizat exerciţiul, au autorizat zborul fatal, nu au luat măsurile de precauţie necesare şi se fac vinovaţi de neglijenţă, aşa cum au cerut familiile morţilor.

Chestiune de timp
Deşi decizia magistraţilor este definitivă, va mai dura cel puţin o lună până când dosarul va fi restituit Parchetului şi se vor relua cercetările. „Sentinţa este pronunţată, însă nu este motivată de magistraţii care au pronunţat-o. În funcţie de aspectele pe care le-a reţinut instanţa, ne vom formula şi noi cererile. În acest moment, nu ştim ce temeiuri ne-a admis instanţa şi pe care le-a respins“, a declarat avocatul Mihai Furtună.




citeste totul despre: