De ce nu se înscrie diaspora la votul prin corespondenţă: „Guvernanţii erau obligaţi să găsească cele mai bune strategii de informare“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dintre cei 3 milioane de români care trăiesc în străinătate, un procent infim a făcut demersurile necesare pentru înscrierea în Registrul Electoral, pentru alegerile parlamentare din decembrie.

Românii mai au la dispoziţie o singură lună până la încheierea înscrierilor în Registrul Electoral, care le permite votul fără a mai sta la cozi uriaşe. Înscrierile au început la 1 aprilie şi se vor încheia cu trei luni înainte de alegerile parlamentare din decembrie 2016, a căror dată urmează să fie stabilită, conform legii, prin hotărâre de Guvern.

Teoretic, la 1 septembrie ar fi termenul-limită pentru înscriere. Dar deşi ceruseră şi li se promisese vot electronic, firesc într-o epocă a tehnologiei, românii de peste hotare au de ales între: 1. a vota prin corespondenţă; 2. a cere în scris înfiinţarea unei secţii de votare în apropierea locuinţei; 3. a vota clasic în secţiile de votare de la reprezentanţele diplomatice. Pentru primele două modalităţi este necesară înscrierea în Registrul Electoral.

Alergici însă la birocraţia din ţară, alegătorii nu au făcut demersurile cerute de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru facilitarea procesului electoral. La 1 iulie, MAE a comunicat că doar 1.806 cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se înscriseseră în Registrul Electoral. Un număr de 1.300 cereri optau pentru votul prin corespondenţă, iar 506 vizau organizarea de secţii speciale în apropierea domiciliului/reşedinţei.

Statistica a fost actualizată în cursul zilei de luni, 1 august. MAE a comunicat că până la 1 august 2016 (ora 9.00, ora României), la patru luni de la debutul perioadei de înscriere în Registrul Electoral, figurează 4.616 cereri din partea cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care şi-au manifestat opţiunea de a-şi exercita votul la alegeri parlamentare de la sfârşitul acestui an. Dintre acestea, 3.703 cereri se refereau la votul prin corespondenţă, iar 913 cereri vizează organizarea de secţii speciale în apropierea locuinţei.

Aşadar, dintre cele 3 milioane de români din diaspora, doar câteva mii şi-au bătut capul cu documentele care trebuie trimise la ambasadele din ţările unde trăiesc.

Opinii din diaspora

Marius Grigore (Seattle, SUA): „Am votat la alegerile prezidenţiale din 2014 şi aş vrea să votez din nou. Dar nu ştiu când şi cum. Nu cred că avem secţie de votare în Seattle. La votul de la Preşedinţie, secţii au fost doar la Vancouver (Canada), distanţă de 3 ore de mers cu maşina sau la San Francisco, la 7 ore de mers cu maşina. Am optat pentru secţia din Vancouver, dar acum nu cred că vor fi mulţi să meargă. Eu nu cred că se va mai repeta mobilizarea de la votul din 2014. Dacă România vrea voturi din diaspora, trebuie fie să deschidă secţie aici, fie să o facă prin Internet“.

Nicoleta Guriţă (Freiberg, Gemania): „Din păcate, nu cred că voi vota. M-am interesat despre procedura de votare şi nu ştiu dacă sunt atat de motivată să urmez toţi paşii. Aici, cea mai apropiată secţie de votare este la Berlin. Sunt 3 ore de mers cu trenul“.

Ana Maria Cuciureanu (Atena, Grecia): „Este datoria noastră de cetăţeni să votăm, nu avem doar drepturi. Eu m-am înscris în Registrul Electoral, dar pentru noi, românii din Atena, este mai simplu, problema este ce fac ceilalţi români din insule, care au nevoie de o zi ca să ajungă la ambasadă şi să-şi rezolve problemele. Oficial, aici trăiesc 50.000 români conform unei statistici din 2007, dar neoficial sunt peste 200.000 români. Majoritatea suntem la Atena, Salonic şi la sate, în zonele agricole. La prezidenţialele din 2014, aici nu a rămas nimeni pe dinafară la vot“

Valentin Jalbă (Stockholm, Suedia): „Data trecută, la prezidenţiale, am stat 11 ore la coadă la Londra şi tot nu am reuşit să votez. Ne mai trebuia două ore ca să putem intra în secţia de votare. Iar în spatele nostru mai erau 500 persoane. Da, voi mai vota. Ajung din ce în ce mai des la concluzia că problema nu sunt politicienii corupţi şi nici cei care îi votează. Problema este că sunt arhisuficienţi oameni care pot răsturna trendul politicienilor penali, dar nu ies la vot. Încă nu m-am înscris în Registrul Electoral, am înţeles că trebuie trimise nişte documente prin poştă. Dar o să mă interesez“.

Dragoş Cocoloş (alias Răzbunarea Căpşunarului, Coventry, Anglia): „Eu am o problemă cu votul ăsta! Mai exact, cred ca din vina mea suferă românii din `96 încoace, adică de când am votat prima dată. Exact, am votat cu cel considerat prostul băieţilor deştepţi, Emil «Ţapu» Constantinescu. Când am realizat ce-am putut să fac, am zis că nu mă mai duc la vot, dar cum nu mă ţin niciodată de promisiune m-am mai dus o dată! De data asta, dezastru total: am votat Mazăre! Când am văzut ce-am votat, am fugit din ţară, mi-a fost frică să nu mă trezesc cu oamenii în faţa blocului, să-mi ceară socoteală. Am stat fugit vreo 8 ani, timp în care n-am votat pe nimeni. Când l-am auzit pe Dan Diaconescu şi pe Geoană că dau 25000 de euro românilor care se întorc în ţară m-am prezentat imediat. Bineînţeles că era ţeapă, dar am rămas, am zis că fac eu 25.000 în România, Băsescu zicea că se trăieşte bine, Ponta - că e creştere economică, am devenit imediat optimist, eu, care sunt născut pesimist când e vorba de România. N-am făcut nici 25 euro aşa că am plecat, dar înainte am mai votat o dată, am zis că a treia iese. Aţi văzut şi voi ce-a ieşit, a câştigat alegerile nevasta lui Iohannis. Deci e clar acum, n-am mână bună şi mai nenorocesc şi pe alţii când mă duc la vot. Acum gata, nu mai votez nici cu ăştia de aici, ce să mai zic de ăia de acolo. Am primit tot felul de invitaţii de la englezii ăştia, că să merg la vot, să votez consilieri, săracii habar nu au ce-i aşteaptă dacă mă duc eu la vot, cine ştie ce jihadist le bag prin primărie. Stau în banca mea, e mai sigur. O să dorm în ziua votului, exact cum dormea actualul ambasador pe care l-a trimis Iohannis aici, probabil ca să facă mişto de mine. Şi mai mult, nu era destul că m-am luat sigur la mişto când m-am dus la vot la ora 20.45, cu un sfert de oră înaintea închiderii urnelor. Vedeţi, de aia îi spune sfertul academic, trebuia să mai aştept un sfert de oră, să închidă secţiile, acum nu mai avea nimeni ce să-mi reproşeze, nu mai nenoroceam pe nimeni cu votul meu“.

Apelul diasporei

Mai multe asociaţii de români din diaspora reunite în federaţia FADERE au semnat un apel prin care cer implicarea preşedintelui Klaus Iohannis.

„Modificările aduse legii electorale au creat mari probleme pentru românii din diaspora. În acest moment s-au înscris pentru votul prin corespondenţă şi în Registrul Electoral abia în jur de 3.000 de persoane. Nu milioanele de români din afara graniţelor sunt vinovaţi pentru necunoaşterea ultimelor modificări legislative, ci guvernanţii care erau obligaţi să găsească cele mai bune strategii de informare a lor şi care au cheltuit cu inconştienţă bugete apreciabile în acest scop. Vă rugăm să interveniţi şi împreună cu Guvernul României să asiguraţi suficiente secţii de vot, pentru că în ţările unde există comunităţi mari de români vor fi de cel puţin 4 ori mai puţine secţii de vot decât în 2014“, arată Daniel Ţecu, liderul FADERE.

Ce au de făcut alegătorii

Românii din diaspora care vor să voteze au de făcut mai mulţi paşi: descărcat formularul cererii de înscriere în RE, de pe mae.ro; bifat opţiunea de vot; datat şi semnat cererea; anexat copii după actele de identitate şi/sau cele care atestă că locuiesc legal în străinătate; transmis prin poştă documentele către reprezentanţa diplomatică din statul lor. Ei trebuie să verifice apoi dacă înscrierea a fost validată.

La votul prin corespondenţă, alegătorii vor primi prin Poşta Română, cu confirmare de primire, cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor: un plic exterior autoadresat; un plic interior; un autocolant cu menţiunea „votat“; certificatul de alegător; buletinul de vot prin corespondenţă; instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, inclusiv termenul în care alegătorul trebuie să depună la poştă opţiunea de vot exprimată. Buletinul de vot trebuie transmis cât mai rapid pentru a ajunge la timp.

Secţiile de votare speciale, apropiate de locuinţă, vor fi înfiinţate dacă în Registrul Electoral s-au înscris cel puţin 100 de alegători din acea zonă.

Cei care nu s-au înscris în Registrul Electoral le va rămâne doar opţiunea votului la reprezentanţele diplomatice.

image
image

Pe aceeaşi temă:

Cum a fost sabotată sistematic diaspora de Parlamentul României. Doar 49 de delegaţi din 300 ajung la primul Congres al Românilor de Pretutindeni

Primul Congres al Românilor de Pretutindeni a început cu un scandal. Autorităţile de la Bucureşti le-au cerut delegaţilor, din senin, 500 de semnături

Unirea celor trei popoare româneşti: Diaspora, românii din ţară şi românii din Moldova

Klaus Iohannis, la o dezbatere despre Diaspora: Votul prin corespondenţă, un vot câştigat cu multă trudă

Români dezamăgiţi de preşedintele ales: Iohannis, „o invenţie a băieţilor deştepţi“ cu care „ne-am luat din nou ţeapă“

Români din diaspora, reacţii dure pentru Iohannis, după scandalul ANAF-Antena 3: „Le-aţi dat ţara înapoi. Sunt furios şi scârbit de blatul pus la cale de Cotroceni”

Mesajul jignitor al preşedintelui PSD Diaspora către un ziarist: „Mi-am riscat viaţa la Revoluţie pentru voi, jegurilor!“

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite