De ce mor românii cu zile. Coctailul toxic care ne îmbolnăveşte şi ne omoară pe capete, din cauze ce puteau fi prevenite

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cap de păpuşă, gunoi pe plaja din Delta Dunării Sursa Facebook Cu apele curate
Cap de păpuşă, gunoi pe plaja din Delta Dunării Sursa Facebook Cu apele curate

Dacă ar şti să se îngrijească de sine, România n-ar mai pierde comunităţi întregi în fiecare an. Peste 115.000 români mor din cauze socio-medicale care puteau fi evitate sau prevenite – lăsând la o parte accidentele rutiere sau de muncă. „Totul pleacă de la educaţie“, este părerea unanimă a interlocutorilor „Adevărul“.

Aflată mereu într-un echilibru precar, România este o ţară care trebuie să facă faţă unor riscuri majore pornind de la degradarea naturii, poluarea mediului înconjurător, starea de sănătate a populaţiei, stilul defectuos de viaţă, deprofesionalizare, depopulare, lipsă de igienă, lipsă de activitate, lipsă de implicare etc.

România pierde anual populaţia unui municipiu

Numărul celor peste 115.000 vieţi ce puteau fi salvate în România a fost publicat în ultimul studiu Eurostat, din iunie 2018, Eurostat fiind instrumentul de statistică al Uniunii Europene. România, Lituania şi Bulgaria se află în topul clasamentului privind morţile cauzate de un sistem neperformant de sănătate publică. Şi cum să fie altfel din moment ce guvernul practică încă politici populiste, constată Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor şi secretar general al Alianţei pentru Sănătate din România.

„În fiecare an, România pierde peste 115.000 cetăţeni – cam cât un municipiu sau cât jumătate dintr-un judeţ de talia Tulcei. Nu e vorba doar de nivelul de educaţie al populaţiei care nu se duce la timp la medic; ci despre condiţiile din spitale, despre protocoale ale Ministerului Sănătăţii care nu funcţionează corect şi pe care autorităţile nu le schimbă, cum ar fi cel privitor la accidentele vasculare-cerebrale. Preferăm medicamente scumpe în loc de medicamente eficiente, care ar reduce enorm cheltuielile cu spitalizarea şi tratarea pacienţilor. La mortalitatea din oncologie suntem pe primul loc în Europa - chiar şi acolo se poate evita moartea pacientului. Bolile infecţioase, TBC-ul, infecţiile nosocomiale se datorează în primul rând mediului nociv, care slăbeşte organismul afectat de alimentaţia toxică“, arată Barbu.

Cercul vicios

Există o legătură directă între condiţiile de viaţă şi îmbolnăvirea populaţiei. Un stil de viaţă tensionat, cu stres continuu şi griji mari pentru un trai decent, duce la slăbirea sănătăţii mintale şi fizice, la apariţia depresiei, la starea generală proastă, complicaţii şi tulburări psihice. Un om sănătos, bun de muncă, ajunge în timp un alienat, dependent de sistemul sanitar, consumator de resurse medicale, în pericol să ajungă la mâna asistenţei sociale. Ţara îşi transformă propriul cetăţean într-o legumă.

„Alimentaţia este scăpată total de sub control. Marile magazine au propriul laborator de procesare a produselor, au sistemul lor de refolosire a materiei prime, ştiu tot felul de metode de cosmetizare, dau cu spray, coloranţi, ciupesc carnea să capete o culoare comercială, apoi fac mici, cârnaţi… Ciocolata expirată devine cremă pentru prăjituri. Cine-i controlează ce fac ei acolo? La fel se întâmplă cu legumele, cu fructele. Noi credem că dăm copiilor mâncare sănătoasă, care este, de fapt, injectată cu tot felul de substanţe care nu apar nicăieri pe etichetă. Făcute să ţină, să arate bine, să reziste la transport în condiţii improprii şi să fie depozitate fără respectarea regulilor. Adăugaţi consumul de alcool mult şi prost, fumatul, lipsa de activitate şi aveţi tabloul complet“, explică Vasile Barbu.

Ne otrăvim singuri

Organizaţii de mediu precum Mare Nostrum sau Greenpeace trag întruna semnale de alarmă despre răul pe care ni-l facem singuri. Apele sunt poluate chiar de noi, fiind pline de gunoaie şi în special de plastic. Producem energie poluantă folosind cărbune, în loc să apelăm la energia verde, regenerabilă, care ne-ar salva clima. Schimbările bruşte de vreme, fenomenele meteo violente, temperaturi extreme şi anotimpuri amestecate sunt provocate de poluarea terestră, de defrişările masive, de neplantarea pădurilor, a copacilor şi a vegetaţiei. Torpilarea naturii duce la dezechilibrul speciilor, inclusiv al celei umane.

„Proiectăm autostrăzi care taie coridoare ecologice şi habitate naturale, oaze din care animalele sunt izgonite. Acestea intră pe şosele încercând să traverseze şi ies în calea oamenilor producând accidente grave. Au murit 3 urşi pe A1, să aşteptăm să moară şi oameni? Drumurile trebuie să aibă ecoducte - pasaje verzi, subterane sau supraterane, pentru animale, cum a fost făcut pe tronsonul Lugoj-Deva“, afirmă Cătălina Murariu, coordonator comunicare proiect Transgreen, World Wide Fund for Nature-România.

Unica soluţie

Implicarea în educaţie este singura soluţie pentru a ne asigura viitorul şi asta fac activişti de la OvidiuRo, Reality Check, UNICEF, care se îngrijesc de pătrunderea şcolii în cele mai greu accesibile colţuri ale civilizaţiei. În loc de diplome de facultate oferite cu nemiluita, cu valabilitate şi aplicabilitate aproape nulă, România ar trebui să se ocupe de învăţământul profesional, bazate pe învăţarea de meserii, şcoli care să creeze oameni capabili să se întreţină singuri făcând un lucru căutat şi folositor, sporind astfel calitatea vieţii.

La facultate ar ajunge astfel doar cei care îşi doresc să facă performanţă în domeniul ales, ce necesită studii universitare. Dezideratul ar trebui să fie împlinirea potenţialului pentru fiecare individ, nu achiziţionarea unei diplome oarecare care să-ţi confere statutul de intelectual, deşi profesional nu însemni nimic. Dacă indivizii ar fi bine orientaţi şcolar şi profesional de mici, n-am mai avea elevi nefericiţi, studenţi la întâmplare, adulţi inadaptaţi - toate însemnând profesionalism zero, şanse nule de reuşită pentru individ, niciun progres pentru societate. 

Un exemplu de încurajare a învăţământului tehnic îl reprezintă taberele profesionale derulate de mari companii, unde în fiecare vară se adună sute de elevi şi profesori din şcolile profesionale şi din liceele tehnologice. Aici sunt implicaţi în ateliere de dezvoltare personală şi profesională, lucrând cot la cot cu un mentor la proiectul de absolvire - ceea ce le sporeşte enorm încrederea în puterile lor, fiind un viitor profesionist mai valoros şi mai bine orientat decât un absolvent de facultate, debusolat şi lipsit de perspectivă. 

Pe aceeaşi temă: 

STUDIU Toxinele pot afecta pe termen lung fertilitatea şi pot provoca alterări în dezvoltarea creierului

Alimentele ultraprocesate care provocă decese premature

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite