De ce greşesc elevii la subiectele uşoare de la examene. Dascăli: „Copiii vor totul mură-n gură“, „Este vina modului în care e conceput sistemul“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În fiecare an, examenele naţionale sunt subiect de controversă din cauza interpretărilor ce se dau cerinţelor formulate de Ministerul Educaţiei. Prea mulţi candidaţi pică, însă, la proba de logică şi concentrare necesare rezolvării unor subiecte extrem de simple.

România este în febra examenelor şcolare, pe care o resimt elevi, dascăli, părinţi. Tensiunea firească este agravată, însă, de greşeli copilăreşti pe care candidaţii le fac în judecarea unei cerinţe. Cea mai recentă controversă s-a iscat la Evaluarea Naţională 2016, la proba de Matematică, unde un subiect a fost interpretat greşit, deşi era extrem de simplu. Părinţii şi elevii au făcut petiţie pentru a fi punctat drept corect şi răspunsul eronat, alţii au făcut contrapetiţie ca răspunsul să fie taxat ca atare. Dar în România şcolară nu există probă de examinare care să nu stârnească aprige dezbateri, de parcă subiectele sunt făcute ca să existe loc de interpretări.

Problema de fond este, însă, alta. De ce greşesc copiii la subiecte atât de uşoare, care necesită doar concentrare şi logică? De ce se încurcă în cerinţe elementare, care nu implică nici măcar cunoştinţe avansate ale materiei? Ce este greşit - formularea cerinţelor, programa şi manualele, metoda de predare sau de învăţare? Profesorii de matematică, ştiinţa care formează raţionamentul, sunt de părere că epoca în care trăim încurajează gândirea rapidă, în detrimentul deprinderii de a judeca şi a găsi o soluţie pentru rezolvarea oricărei probleme.

Copii isteţi, care nu mai au răbdare

Profesorul Florian Gache de la Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân din Constanţa predă matematica la clase de gimnaziu şi de liceu. Dascăl experimentat, Gache este el însuşi părintele unei fete aflate în focurile examenului de Bacalaureat. A fost unul dintre cei care şi-au exprimat public dezacordul cu petiţia elevilor de la Evaluarea Naţională.

„Nu era nicio capcană acolo, doar că programul Excel folosit de Ministerul Educaţiei pentru acea diagramă nu defineşte axele. Dar era foarte uşor de rezolvat, fiind un subiect de examen de dificultate scăzută, la care elevii trebuia să fie atenţi şi să gândească puţin. Dar ei vor totul mură-n gură. Sunt copii foarte isteţi, dar nu mai au răbdare, nu vor să-şi bată capul cu problemele. Sunt mai preocupaţi de ce mesaje primesc, de ce a mai postat nu-ştiu-care pe reţelele de socializare. Ei sunt tot timpul distraşi de ce se întâmplă în jur. Părinţii ar trebui să le creeze această deprindere de mici - cât timp faci temele, nu stai pe telefon sau pe tabletă. Te dedici învăţării, te focusezi pe lecţii. Apoi poţi să te recreezi“, afirmă profesorul Florian Gache (foto).

image

Nici programa nu este de natură a atrage copilul spre învăţare. Este un volum uriaş de cunoştinţe pe care trebuie să le asimileze în mod abstract, ducând firesc la întrebarea: „Dar eu unde voi aplica tot ce învăţ aici? La ce-mi foloseşte?“.

Profesorul din Constanţa ar face schimbări drastice în această privinţă. „Materia este foarte teoretică, foarte abstractă şi se predă în contratimp. Programa este foarte încărcată şi ar trebui redusă la 60% din actualul conţinut. Orele ar trebui orientate spre fixarea cunoştinţelor, spre aplicarea lor, astfel încât copilul să vadă cât de util îi este în viaţa de zi cu zi ceea ce învaţă la şcoală“, arată profesorul Florian Gache.

Haosul din manuale şi culegeri se vede cel mai lesne în noua provocare de acasă: părinţii sunt bulversaţi şi depăşiţi de cerinţele greoaie şi fanteziste din temele copiilor.

„Manualele alternative s-au dovedit un dezastru. Ar trebui să existe, ca în alte ţări, un singur manual - pentru specializarea mate-info, de exemplu. Acesta să fie conceput de un colectiv de 5-20 somităţi în materie şi după el să înveţe toată lumea, cum era înainte. Apoi ar trebui reînfiinţate şcolile profesionale, astfel că Bacalaureatul n-ar mai fi o sperietoare pentru cei care nu pot face faţă examenului. La ora actuală, lucrurile sunt amestecate rău: Evaluarea Naţională este o mixtură greşită din start - fiind şi testare a cunoştinţelor acumulate, şi admitere la liceu. Nivelul evaluării a scăzut foarte mult, astfel că la Bacalaureat ajung toţi. Acesta este rezultatul“, demonstrează prof. Florian Gache.

Matematica, predată greşit

Declarată „Profesorul anului 2011“ la Gala Premiilor în Educaţie, lectorul universitar Denis Ibadula de la Facultatea de Matematică-Informatică din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa conduce Centrul de cercetare româno-turc „Grigore Moisil“. Fiica ei a trecut de Evaluarea Naţională cu nota maximă la matematică.

„În România, matematica este predată doar cât să asigure o pregătire foarte formală şi tehnică a elevilor. Este concepută, încă, drept o colecţie de metode, tehnici şi algoritmi care trebuie aplicate pentru promovarea unui examen. Nu aceasta este, însă, menirea matematicii. Scopul său este de a forma gândirea critică, logică a elevilor, de a-i învăţa pe copii să facă un raţionament, cu argumente, să-şi ordoneze gândurile şi să-şi formeze construcţii corecte pe care apoi să le utilizeze în viaţa de zi cu zi. Şi ne mai mirăm că mulţi elevi greşesc la subiecte simple, cum a fost diagrama de la Evaluarea Naţională - fără ambiguităţi, care permite fără echivoc un singur răspuns corect, cel din barem“, declară prof. Ibadula.

Lectorul universitar consideră astfel că vina aparţine însuşi sistemului. „Faptul că se greşeşte la itemi simplI, care presupun o minimă analiză logică, este vina modului în care este conceput sistemul. Din păcate, aşa cum este conceput acum sistemul, chiar şi la finalul unui ciclu de învăţământ, elevii nu ajung să-şi formeze corect noţiunile de bază, să stăpânească raţionamentele simple, să le aplice în situaţii practice, şi vedem asta chiar şi când ajung la facultate. Tot din acest motiv, nici rezultatele la testele PISA nu sunt nemaipomenite. Soluţia ar fi renunţarea, chiar şi treptat, la tipurile de probleme care se dau la examenele naţionale; dacă s-ar merge mai mult pe tipul de testare PISA ar fi mult mai bine, pentru că acolo accentul nu este pus pe aplicarea unor metode, ci pe înţelegerea logică a problemelor şi pe corelarea noţiunilor“, este opinia profesoarei Denis Ibadula (foto C. Mozen).

image

Comparativ, „pe vremea noastră“ subiectele erau mai dificile şi complexe spre deosebire de subiectele actuale, care sunt mai uşoare, dar interpretabile în prea multe cazuri (mai ales la română).

„Este adevărat, sunt diferenţe clare între subiectele care se dădeau la examen în anii ’80-’90 şi cele de acum atât în ceea ce priveşte atât complexitatea, cât şi volumul lor. Dar este normal să fie aşa. Ca urmare a exploziei IT, sinapsele copiilor nu se mai formează cum se formau acum 10-20-30 de ani, sunt adevărate mutaţii în formarea proceselor cognitive. În sistemul de învăţământ, însă, modul de tratare al matematicii şi al altor ştiinţe fundamentale (fizică, chimia) a rămas acelaşi. Sistemul de învăţământ românesc încă nu este pregătit să formeze un alt stil de a lucra, nu este pregătit să educe copiii pe măsura schimbărilor“, precizează prof. Denis Ibadula.

Dac-ar fi să indice o schimbare în bine a sistemului educaţional, matematiciana menţionează rigoarea de la Bacalaureat.

„Este un pas în direcţia cea bună faptul că la examenul de Bacalaureat nu se mai poate copia în masă, aşa cum se făcea într-o vreme. Dar încă nu s-a lucrat asupra cauzelor care produc problemele, adică asupra curriculei, asupra programelor care sunt supraîncărcate, necorelate cu viaţa reală, cu aplicaţiile practice. Metodele pedagogice folosite în şcolile noastre nu fac faţă acestei schimbări“, conchide lectorul universitar Denis Ibadula.

Pe aceeaşi temă:

Evaluare Naţională 2016 Constanţa. Matematicieni, despre cerinţa-capcană de la examen: „Copii, n-aveţi dreptate! Lăsaţi-vă de petiţii, faceţi exerciţii!“

Cei mai buni tineri matematicieni, la Constanţa. Facultatea de Matematică şi Informatică aniversează 150 ani de la înfiinţarea Academiei Române

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite