De ce este Dobrogea cea mai „fecundă“ regiune din Europa ca potenţial eolian. Ţinutul vânturilor are un singur rival

Dobrogea este considerată cea mai promiţătoare regiune din Europa ca potenţial eolian. Specialiştii afirmă că singura regiune comparabilă cu Dobrogea, din acest punct de vedere, este nordul Scoţiei.

Provincia sud-estică dintre Dunăre şi Marea Neagră are o intensitate medie de 7,2 metri/secundă pe parcursul întregului an, ceea ce o face locul ideal pentru amplasarea de turbine eoliene.

Dar pe lângă intensitatea permanentă şi constantă a vântului, Dobrogea are şi un relief propice industriei eoliene. Teritoriul este relativ plat, iar populaţia are o densitate scăzută, mai ales în nordul Dobrogei, în judeţul Tulcea.

Cel mai puţin dens judeţ din România, judeţul Tulcea are o populaţie de 213.083 persoane la o suprafaţă de 8.500 kilometri pătraţi; singurul judeţ mai sărac în locuitori este Covasna - cu 210.177 persoane, dar care are 3.700 kilometri pătraţi suprafaţă.

Densitatea scăzută a populaţiei permite instalarea parcurilor de turbine eoliene, care să aibă între ele distanţa tehnologică necesară.

„Rezultatele măsurătorilor efectuate de experţi sunt foarte bune şi se confirmă că Dobrogea este, alături de nordul Scoţiei, cea mai promiţătoare regiune de exploatare a eolianului din Europa“, arată specialiştii Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (RWEA - Romanian Wind Eolian Association). 

„Dobrogea este într-adevăr o regiune optimă pentru investiţii eoliene pentru că are şi reţea de electricitate care face posibilă racordarea fermelor eoliene şi evacuarea de energie eoliană. În acelaşi timp, Dobrogea este <campioană> la investiţii irosite, din cauza politicii guvernului, care a schimbat regulile economice în timpul jocului“, afirmă Mihai-Florin Necula, reprezentant RWEA. 

Cum a început

Prima turbină eoliană din România a fost montată în judeţul Prahova în 2004. Era o turbină second-hand de mică putere şi aparţinea omului de afaceri Mihai Tufan din Câmpina.

Odată cu apariţia Regulamentului de acordare a certificatelor verzi pentru producătorii eolieni, emis de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea Energiei, investiţiile în eoliene cresc spectaculos.

În România încep să fie instalate staţii de măsurarea vântului cu înălţimi medii de circa 60 metri, pentru a afla potenţialul eolian.

Până atunci, doar Institutul de Meteorologie mai făcea asta, prin cele 3 puncte de măsurare în Dobrogea, ce aveau însă înălţimi de doar 12 metri.

„Existau numai date lacunare pentru a afla intensitatea şi direcţia predominantă a vânturilor, pe baza cărora să fie întocmite planuri de afaceri, cu modele viabile“, explică membrii RWEA.

Sursa cez.ro

În România anului 2009 fuseseră instalaţi 14 MW, iar la finele lui 2012 capacitatea instalată era de 1.905 MW.

La 1 ianuarie 2017, România înregistra 3.025 MW, în investiţii de peste 5 miliarde de euro.

În ţara noastră există la ora actuală circa 20 mari parcuri eoliene, ce au între 70 MW şi 600 MW putere instalată. Cel mai mare parc eolian funcţionează în zona Cogelac-Fântânele din judeţul Constanţa, aparţinând grupului ceh CEZ. 

Pe piaţa autohtonă există 189 investitori în energie eoliană, cu o putere totală de 5.612,44 MW - conform ultimei statistici ANRE din 10 august ac. România avea avizaţi 15.000 MW pentru racordare. România are un consum de electricitate de 12,3% ce provine din energia eoliană. 

România, în contextul mondial

Folosite iniţial pentru măcinarea grăunţelor, morile de vânt au apărut în secolul al 12-lea în Anglia şi în Franţa. Prima turbină eoliană a fost instalată în Statele Unite ale Americii în 1954 şi avea 100 KW. În present, turbinele eoliene au, de regulă, o putere instalată de 3 MW.

La nivel mondial, China are cea mai mare capacitate instalată în fermele eoliene la finele lui 2015 - 145 GW. Este urmată de Statele Unite ale Americii - 74,5 GW, Germania - 45 GW, India - 25 GW, Spania - 23 GW. 

România a rămas la doar 3.025 MW pentru că prin modificarea radicală a drepturilor producătorilor de energie regenerabilă asupra certificatelor verzi, decisă de Guvernul Ponta, OUG nr. 57/2013 a dat peste cap Legea nr. 220/2008 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Legea stabilea numărul de certificate verzi emise lunar de operatorul de transport şi sistem (Transelectrica), de care urmau să beneficieze producătorii de energie din resurse regenerabile.

OUG nr. 57/2013 prevedea amânarea eliberării certificatelor verzi şi recuperarea lor începând cu 1 aprilie 2017 pentru centralele hidroelectrice noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW şi pentru centralele electrice solare, iar din 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene, eşalonat cel mult până la 31 decembrie 2020.

După apariţia legislaţiei, băncile au refuzat să mai acorde împrumuturi în acest sector. Conform legii, doar acele instalaţii care au fost acreditate până la 31 decembrie 2016 pot beneficia de schema de sprijin prin certificate verzi.

„Este de aşteptat să apară noi capacităti de producţie doar după ce autorităţile române vor promulga o nouă schemă de suport pentru energiile regenerabile“, atrage atenţia RWEA. 

Pe aceeaşi temă: 

FOTO Energia eoliană a Bărăganului, produsă în Făcăeniul tornadelor

Viscolul „a cauzat“ în Dobrogea producţii uriaşe de energie electrică. Cât „au pompat“ eolienele în ziua cu cel mai mare consum energetic din ultimii 15 ani