De ce au dispărut turiştii străini de pe litoralul românesc după Revoluţie. „Despre România se ştie acum că are câini vagabonzi şi că la graniţa cu Ucraina sunt conflicte“

Plajele, împărţite între turişti români şi străini FOTO Facebook Litoralul de altădată

Până în anii `90, litoralul românesc era o destinaţie preferată a turiştilor străini. Pe lângă băile de soare şi de mare, ei mergeau în excursii în Delta Dunării, pe Valea Prahovei sau vizitau ţinutul de poveste al Bucovinei. În prezent, abia reuşim să atragem de patru ori mai puţini turişti străini pe litoral.

În luna septembrie a anului 1972, pe litoralul românesc se aflau 14.124 de turişti vest-germani, din care 6.232 în Mangalia, 5.485 la Mamaia şi restul în Eforie şi în celelalte staţiuni. În aceeaşi perioadă îşi petreceau vacanţele pe litoralul românesc 60 de arabi. Informaţiile apar într-un plan de măsuri de protecţie a cetăţenilor străini, luate cu ocazia unor potenţiale atentate şi deturnări de avioane.

„În urma unui apel telefonic am ajuns la concluzia că este prevăzută o deturnare a unei aeronave cu reprezentanţii Neckermann. Ulterior, informaţia a fost completată cu precizarea că deturnarea ar urma să fie efectuată asupra unei aeronave aparţinând ţărilor socialiste. Menţionăm că firma vest-germană Neckerman organizează excursii şi în ţara noastră, folosind pentru transport aeronavele întreprinderii TAROM“, se arăta în respectivul plan. Cu acea ocazie, Securitatea din România transmitea în ţară situaţia străinilor aflaţi pe teritoriul patriei.

Nu doar străinii invadau litoralul. Petre Stancă, fost director general al Direcţiei Comerciale a Judeţului Constanţa, care  se ocupa cu aprovizionare în staţiunile de pe litoral, spune că în perioada anilor `70 -`80, litoralul găzduia 150.000 de turişti pe serie, români şi străini.

Ghid pe litoral în anii `80

Ciprian Popescu, patron al firmei de turism Danubius din Constanţa, era în anii `80 ghidul turiştilor străini. Vara lucra la ONT Litoral, iar iarna urca cu turiştii în creierul munţilor, fiind ghid la ONT Carpaţi (n.r. – ONT – „Oficiul Naţional de Turism“). Aproape că nu mai vrea să vorbească despre acea perioadă romantică a turismului: „Sunt poveşti care pot fi spuse la gura sobei“.

Pentru că vorbea trei limbi străine, engleza, germana şi franceza, era mereu ocupat. „Veneau toate neamurile de turişti. Erau firme specializate în străinătate: unele se adresau studenţilor, altele turismului de familie sau pe cel de tratament. Toate nişele erau acoperite“, spune el. Uneori, zbura cu turiştii spre diferite destinaţii din ţară, de pe aeroportul Mihail Kogălniceanu, din Constanţa.

Niciodată, îşi aminteşte Ciprian Popescu, turiştii nu plecau fără amintiri în suflet sau geamantane pline cu daruri pentru cei de acasă. „Structura suvenirurilor româneşti nu s-a schimbat în ultimii 20 de ani: străinii cumpărau macrameuri, covoare maramureşene, ceramică de Horezu sau de Marginea, sculpturi în lemn“, enumeră fostul ghid.

Ciprian Popescu spune că  turiştii străini au dispărut de pe litoralul românesc din mai multe motive. „Modelul de business s-a schimbat, la fel ca şi structura turiştilor. Din 1990 am trecut prin mai multe tipologii care ne-au adus un alt incoming pe litoral. Erau alte vremuri atunci. Şi pretenţiile turiştilor au evoluat între timp, dar şi produsele turistice. Oferta este acum mult mai evoluată. Înainte erau organizaţiile sindicale care aduceau turism de masă. Acum, clientul poate să-şi facă singur pachetul de vacanţă de pe un site“, spune el. Popescu mai crede că lipsa de turişti străini a apărut dintr-un cumul de fapte care nu ţin doar de ceea ce se întâmplă în România, ci mai ales de ceea ce se petrece în Grecia, Turcia sau Bulgaria.

„Legăturile dintre litoral şi deltă s-au rupt“

Una din cele mai gustate excursii ale străinilor era în Delta Dunării. Victor Iancu, acum directorul Navrom Tulcea, conducea înainte de Revoluţie Direcţia Comercială Centrală Delta Dunării. Turiştii străini veneau în România, spune el, prin Oficiul Naţional de Turism, care avea la acea vreme agenţii în fiecare judeţ, dar şi în străinătate.

„Aproape toate vacanţele străinilor aveau incluse excursii de o zi în Delta Dunării“, spune el. Autocarele strângeau turiştii de pe litoral şi îi aduceau la Tulcea, de unde erau îmbarcaţi pe una din cele 12 hidrobuze, fiecare cu 80 de locuri, şi apoi se pornea într-o călătorie în ţinutul plin de farmec al deltei. „Se făceau opriri la Malic şi la Crişan, acolo unde primeau un meniu pescăresc. La ora 17.00 erau în Tulcea şi apoi se întorceau la Constanţa“, îşi aminteşte Victor Iancu.

În scurta excursie pe care o făceau printre canale cu nuferi şi case cu lotci la poartă, turiştii străini se îndrăgosteau de chipurile de lipoveni cu bărbi lungi, dar şi de focoasele lor neveste. În traistă îşi luau produse de artizanat confecţionate din papură şi nuiele. Acum, spune Victor Iancu, din păcate, relaţiile dintre litoral şi deltă sunt complet rupte.  

„România nu are o lege a turismului“

Corina Martin, directorul Asociaţiei Litoral Delta Dunării, care se ocupă de promovarea staţiunilor de pe litoral, spune că România a pierdut la acest capitol din cauza faptului că nu s-a mai făcut promovare.Turiştii străini vorbeau la superlativ despre România. Într-un interviu acordat postului naţional de televiziune în anii '80, o turistă suedeză spunea că „a fost foarte frumos. Ne-am prelungit vacanţa cu încă o săptămână“, iar un altul o completa, spunân că „plaja din Mamaia e cea mai bună din Europa“.

Litoralul românesc a început să decadă după anul 1990, crede Corina Martin. Majoritatea turiştilor străini care veneau la tratament în România au murit între timp, iar cum României nu i s-a mai făcut publicitate, litoralul românesc a început să decadă, consideră Martin. „Acum, cu indulgenţă, avem pe an 4.000-5.000 de turişti“, dezvăluie directorul Asociaţiei Litoral Delta Dunării.

La un târg de turism la care a fost în iarnă, s-a întâlnit cu o fostă colegă din facultate, care acum lucrează la o agenţie de turism din Olanda. „Mi-a spus că vinde foarte greu pachete turistice în România pentru că nu este promovată. Acolo se ştie despre România că sunt mulţi câini pe stradă şi că există un conflict la graniţa României, în Ucraina, şi cam atât. României îi lipseşte o lege a turismului“, încheie Corina Martin.

Vă mai recomandăm:

EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini

FOTO VIDEO Turistă suedeză în anii '80: „Plaja din Mamaia e cea mai bună din Europa“. De ce nu mai avem turiştii străini de altădată pe litoralul românesc