Cum a scăpat IPS Teodosie, în prima instanţă, de acuzaţia de fraudă, deşi DNA susţine că dezastrul se vede din avion

Cum a scăpat IPS Teodosie, în prima instanţă, de acuzaţia de fraudă, deşi DNA susţine că dezastrul se vede din avion

IPS Teodosie, acuzat de fraudă cu fonduri UE

Dosarul în care arhiepiscopul Tomisului este judecat pentru fraudă cu fonduri europene se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Decizia magistraţilor va fi una definitivă, după ce, în prima instanţă, Teodosie şi ceilalţi inculpaţi în dosar au fost achitaţi de Curtea de Apel Constanţa.

Cel care a decis achitarea a fost judecătorul Cristian Deliorga, numit la numai câteva zile după soluţionarea cauzei judecător la Curtea Constituţională, la propunerea PSD.

În anul 2017, Teodosie era trimis în judecată, sub control judiciar, de către procurorii DNA Constanţa, pentru „folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată”.

Este vorba despre subvenţii APIA primite de Arhiepiscopia Tomisului în perioada 2010-2016 pentru Ferma Nazarcea, un cadou oferit de Guvernul Adrian Năstase (H.G. 300/28.03.2002) arhiepiscopului Teodosie, după instalarea lui la Constanţa. Ferma are o suprafaţă de 350 de hectare, dintre care 182 de hectare erau cultivate cu viţă de vie.

Procurorii DNA Constanţa arată în rechizitoriu că Arhiepiscopia Tomisului, în perioada 2010 – 2016, a menţionat „în mod nereal că parcelele solicitate la plată sunt cultivate cu viţă de vie pe rod” şi că se angajează să respecte pe toată suprafaţa agricolă utilizată normele GAEC – evitarea instalării vegetaţiei nedorite, în condiţiile în care respectivele parcele erau abandonate şi au fost invadate cu vegetaţie nedorită pe tot intervalul formulării cererii şi obţinerii fondurilor”. Oamenii lui Teodosie, spun anchetatorii, au obţinut pe nedrept sprijin financiar din bugetul Uniunii Europene în sumă totală de 1.392.964, 77 lei.

Concret, procurorii arată că aproximativ 70 de hectare din suprafeţele declarate anual nu erau „vii pe rod”, ci parcele unde nu mai existau butuci de viţă vie care să rodească, fiind uscaţi, dispăruţi sau sălbăticiţi. Cu toate acestea, preoţii spuneau că acele suprafeţe produc şi încasau subvenţiile APIA. În dosarul cauzei, procurorii au depus inclusiv fotografii executate din avion de către Direcţia Topografică Militară, în care se văd parcelele nelucrate din Ferma Nazarcea.

                                     Ferma Nazarcea - parcele cu „vie pe rod”

Motivare plină de neconcordanţe

Cu toate acestea, în motivarea sentinţei, judecătorul Cristian Deliorga face referire la o serie de martori (toţi angajaţi ai Arhiepiscopiei sau având relaţii cu instituţia) care spun că via a fost cultivată, că acolo s-a muncit. Judecătorul nu menţionează nicio mărturie contrarie, deşi la dosar sunt multe declaraţii, printre care şi a jurnalistului Alex Nedea (care a semnalat acest caz în anul 2010, în ziarul „Adevărul”), despre cum s-a distrus ferma Nazarcea. Mai mult, unul dintre martorii invocaţi, Coman Victor, este în acest moment condamnat la 5,4 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu într-un dosar în care fostul preşedinte CJ Nicuşor Constantinescu a primit pedeapsa de 10 ani de închisoare.

De asemenea, din datele menţionate chiar de către judecător, reiese clar că după anul 2010, când Arhiepiscopia începe să folosească ferma, producţia de struguri scade vertiginos, ajungând în anul 2015 ca de pe 100 de hectare să se poată strânge maxim 20 de tone (declaraţie depusă la Direcţia Agricolă), când o medie este de minim 5tone/hectar. În acelaşi an, Arhiepiscopia a cerut de la APIA subvenţii pentru 173,83 de hectare de viţă pe rod, deşi declarase producţie doar pe 100.

Acelaşi judecător, Cristian Deliorga, face referire la proiectul de reconversie cu fonduri europene a suprafeţei de 146,40 hectare cu viţă de vie din Ferma Nazarcea, înregistrat la DADR Constanţa sub numărul 2.912/10.06.2010, care a fost respins pe motiv că Arhiepiscopia nu deţine în proprietate suprafaţa cu vie pentru care a solicitat reconversia cu fonduri europene. Arhiepiscopia motiva cererea prin aceea că, în perioada 2004-2009, suprafeţele „nu au fost întreţinute şi lăsate în bunul plac al furturilor pomilor, spalierilor şi sârmelor”, astfel că la preluarea suprafeţelor de vie de către Arhiepiscopie, acestea erau într-o „stare jalnică de degradare cu mari goluri atât în vie, cât şi în livadă.”

În acelaşi an, când reconversia a fost respinsă, Arhiepiscopia cere şi primeşte subvenţii APIA pentru o suprafaţă de „173,87 hectare vii pe rod, struguri pentru vin”.

                                             „Via pe rod” a Arhiepiscopiei Tomisului

„Este evidentă lipsa relei credinţe”

Cu toate aceste neconcordanţe, judecătorul Curţii de Apel Constanţa conchide în actul de achitare: „Astfel, toate probele administrate în timpul cercetării judecătoreşti, respectiv declaraţiile martorilor care se coroborează cu expertiza contabilă efectuată în cauză conduc indubitabil la concluzia că inculpaţii nu au săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina lor cu vinovăţia prevăzută de lege, fiind evidentă lipsa relei credinţe”.

În legătură cu suma presupus fraudată, judecătorul lasă nesoluţionată această problemă: „Va lăsa nesoluţionată  acţiunea civilă formulată de către partea civilă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură”.


                     Cristian Deliorga, judecătorul care l-a achitat pe Teodosie

În motivarea sentinţei, acelaşi judecător menţionează că „Arhiepiscopia Tomisului a cheltuit din fonduri proprii pentru întreţinerea culturilor de viţă-de-vie de la ferma Nazarcea pentru anii 2010-2015 suma totală de 2.036.851, 28 lei. Este evident că Arhiepiscopia Tomisului a cheltuit sume de bani din fonduri proprii sensibil mai mari decât subvenţiile băneşti obţinute de la APIA deoarece acestea acopereau doar o parte din cheltuielile necesare”.

În ceea ce priveşte parcelele nelucrate, pline de vegetaţie, distruse, dar totuşi declarate ca „vii pe rod”, judecătorul concluzionează că „reprezintă cel mult  abateri de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/ sau europene care reglementează acordarea de subvenţii APIA.”

Următorul termen al procesului la ICCJ este fixat pe data de 29 noiembrie.

Pe aceeaşi temă:

Sentinţă în cazul Teodosie: ierarhul a fost achitat în prima instanţă

Cum a ajuns unul dintre condamnaţii în dosarul lui Nicuşor Constantinescu consilierul Arhiepiscopului Teodosie

Preot, reprezentant al Arhiepiscopiei Tomisului, trimis în judecată de DNA. Este acuzat de fraudarea fondurilor europene

Sentinţă definitivă în cazul scandalului sexual din Arhiepiscopia Tomisului. Un consilier al IPS Teodosie a fost şantajat cu imagini compromiţătoare




 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: