Cum au scăpat de închisoare speculanţii, homosexualii şi hoţii în comunism. Decretele de graţiere emise de Ceauşescu

Cum au scăpat de închisoare speculanţii, homosexualii şi hoţii în comunism. Decretele de graţiere emise de Ceauşescu

Nicolae Ceauşescu

În timpul regimului comunist au fost, de mai multe, amnistiate infracţiuni şi graţiate pedepse. Aşa au scăpat din puşcărie, de exemplu, homosexuali sau românii care încercau să fugă din ţară, însă erau exceptate infracţiunile de luare şi dare de mită, ultraj, trafic de influenţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Şi în perioada comunistă s-au dat decrete de amnistie a unor infracţiuni şi de graţiere a unor pedepse. Conform Decretului nr. 290 din 9 august 1984 privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse erau amnistiate infracţiunile pentru care Codul penal sau legile speciale prevedeau o pedeapsă privativă de libertate până la 3 ani inclusiv sau amenda şi erau graţiate în întregime pedepsele cu închisoare până la 5 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amenda, aplicate de instanţa de judecată.
 
Nu beneficiau de prevederile decretului cei care au savârşit infracţiuni de omor, loviri sau vãtãmãri cauzatoare de moarte, tâlhărie, viol, infracţiuni contra avutului obştesc cu consecinţe grave ori deosebit de grave, luare de mitã, dare de mitã, trafic de influenţă, ultraj cu violenta şi evadare.
 
Doi ani mai târziu, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a emis un nou decret nr 185 din 2 iunie 1986 privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse. 
 
Prin decretul semnat de Nicolae Ceauşescu, aflat în arhiva CNSAS, au fost amnistiate infracţiunile pentru care Codul penal prevedea o pedeapsă privativă de libertate până la trei ani sau amendă şi s-au graţiat pedepsele cu închisoarea de până la cinci ani. Nu erau graţiaţi cei care au ucis, au tâlhărit, cei care luau mită, erau acuzaţi de trafic de influenţă sau ultraj. Prin Decret au beneficiat de actele de clemenţă 39.328 de persoane. 
 
Situaţia cu categoriile de persoane care urmau să beneficieze de graţiere: condamnaţi recidivişti cu pedepse de până la 5 ani aflaţi în închisoare: 53 pentru vătămare corporală, 109 pentru relaţii sexuale între persoane de acelaşi sex. 74 perversiuni sexuale, 258 ultraj, abuz în serviciu 34, speculă 94, dezertare 93, delapidare 702, etc. 
De remarcat este faptul că după ce ieşeau din închisori, aceştia erau ajutaţi să se încadreze în muncă, fiind permanent monitorizaţi de miliţie. 
 
Aplicarea decretului (liberarea din penitenciare, şcoli speciale, aresturile miliţiei) începea la 5 iunie 1986. „În primele zile vor fi puşi în libertate cei care nu prezintă probleme. Buletinele de identitate nu se vor înmâna celor eliberaţi ci vor fi trimise organelor de miliţie de la locul de domiciliu. Organele de miliţie vor urmări pe cei puşi în libertate pentru a şti unde se află, ce fac şi vor preveni comiterea de către aceştia a unor fapte antisociale“. 
 
În prezent
 
Legea recursului compensatoriu a devenit una dintre principalele teme de pe agenda publică din ultima perioadă în urma valului de infracţiuni comise de condamnaţi eliberaţi în baza recursului compensatoriu.

Actul normativ a intrat în vigoare la 19 octombrie 2017 şi, potrivit acesteia, deţinuţii care au stat în condiţii improprii beneficiază de şase zile libere la fiecare 30 de zile executate. În prima zi în care Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi. 
 
Tudorel Toader susţinea că numărul persoanelor care au beneficiat de efectele legii şi au revenit în penitenciar este în scădere dacă sunt comparate datele din 2018 cu cele din 2014. Potrivit ministrului, în 2014 au fost liberaţi condiţionat 11.392 de condamnaţi, iar în 2018, 8.859 de deţinuţi, concluzia fiind că "numărul celor care revin în penitenciar e în scădere”.
 
Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului să vină urgent cu soluţii privind recursul compensatoriu astfel încât românii să nu se teamă pentru siguranţa lor. Şeful statului a mai spus, referitor la comentariile celor din coaliţia PSD-ALDE, că a căuta vinovaţi în alte guverne pentru legea respectivă nu reprezintă o soluţie.

Legea recursului compensatoriu a fost votată în 9 mai 2017 de Camera Deputaţilor, decizională, cu 175 de voturi pentru, din partea PSD, ALDE, UDMR şi minorităţi, şi 85 împotrivă, de la PNL şi USR. Forma ajunsă în Parlament a fost modificată substanţial de către actuala coaliţie la putere, faţă de forma propusă de guvernul tehnocrat. 
 
Potrivit Administraţiei Naţională a Penitenciarelor, 14.402 deţinuţi au beneficiat de prevederile legii recursului compensatoriu, 11.851 au fost eliberaţi condiţionat, iar restul de 2.551 au fost eliberaţi la termen. Din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale prevederilor Legii 169/2017, 724 au revenit în penitenciar, reprezentând un procent de 5,02% din totalul beneficiarilor recursului compensatoriu. Conform ANP, în 2014, un număr de 11.392 de persoane au fost liberate condiţionat, în 2015 - 10.920, în 2016 - 9.216, în 2017 - 10.554, iar în 2018 - 8.859. 

 
Vă mai recomandăm:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: