Cum să salvezi o clădire de patrimoniu excepţională. Cazul casei din Constanţa convertite în afacere pentru comunitate

Cum să salvezi o clădire de patrimoniu excepţională. Cazul casei din Constanţa convertite în afacere pentru comunitate

Intrarea în altă epocă. Un edificiu istoric de patrimoniu - Casa Hrisicos Constanţa Sursa Facebook C.H.

În România, de regulă, clădirile de patrimoniu au fost lăsate să se degradeze, pradă căutătorilor de fier vechi şi lemn, pentru a putea fi ulterior distruse. Sunt şi oameni care au acţionat pentru salvarea patrimoniului şi transformarea unor clădiri istorice în afaceri care să ajute comunitatea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Când s-a ivit ocazia de a cumpăra o clădire de patrimoniu din centrul istoric al Constanţei, Dragoş Panait, proprietarul de la Black Angus Steakhouse şi Beef Club din Bucureşti, a intuit potenţialul unei afaceri de nişă. În România, reţeta e simplă: iei pe nimic, eventual retrocedat, un imobil superb cu valoare arhitecturală şi spirituală, îl laşi să se degradeze, pradă căutătorilor de fier vechi şi lemn, pentru a putea apoi să justifici raderea lui şi ridicarea unei cetăţi fără identitate care să asigure confortul material al locatarilor.

Casa Hrisicos din Constanţa a avut noroc. Construit în anul 1900 de un grec foarte bogat, comerciant şi bancher, Gheorghe Hrisicos, edificiul a fost un local renumit în epocă, fiind frecventat de turiştii Ion Luca Caragiale, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Alexandru Vlahuţă sau Take Ionescu. Intrată apoi în proprietatea statului comunist, clădirea a devenit sediu al Băncii Comerciale a României. Abandonată apoi, redobândită de moştenitori şi vândută omului de afaceri din Bucureşti, casa lui Hrisicos a devenit Casa Hrisicos din vara 2016, un restaurant rafinat căruia i s-a păstrat întocmai aerul retro. 

„Exact asta am vrut, am studiat cu atenţie planurile originale, am respectat întocmai structura clădirii, a decorurilor şi ornamentelor. Este mai complicat decât ne-am fi aşteptat, de aceea a durat mai mult restaurarea. Am investit 800.000 euro în acest proiect. Dar sperăm să oferim Constanţei o parte din istoria sa pitorească. Iar Constanţa are atâtea astfel de imobile de patrimoniu care merită prezervate. Categoric, aş recomanda altor investitori să facă un astfel de demers. De ce să te apuci să construieşti ceva nou, când sunt locuri cu o identitate aparte, pe care n-o mai găseşti în altă parte“, arată Dragoş Panait.

Plimbându-te prin cetate

Cu ştiinţă sau nu, investitorul bucureştean a acţionat pe baza filozofiei lui Jane Jacobs, o faimoasă activistă americană care a trait în anii 1916-2006, care a inspirat o mişcare urbană devenită internaţională - Jane's Walk. Jacobs a militat pentru menţinerea vie a spiritului unei cetăţi, prin descoperirea, cunoaşterea şi promovarea patrimoniului său. În memoria lui Jane, prietenii din Toronto-Canada au pus bazele unui periplu care se desfăşoară acum pe plan mondial, în care oamenii, localnici sau vizitatori, colindă împreună oraşul, ca să-i afle cotloanele pe care toată lumea le vede, dar prea puţini le conştientizează.

În România, primul popas a fost la Cluj-Napoca, al doilea - la Constanţa. „Tururile fac ca oamenii să spună poveşti despre cetatea lor, despre comunitatea lor, explorând oraşul şi conectându-te cu cei din jur“, este explicat scopul mişcării care a poposit la Constanţa în această lună.

Diana Slav, ghida care organizează tururi gratuite în zona peninsulară a oraşului-port, a luat parte la Jane’s Walk „A fost un tur de luat notiţe, în care participanţii - localnici sau străini - au descris Constanţa prin ochii lor. Jane observa că tururile fac ca oamenii să spună poveşti despre cetatea lor, despre comunitatea lor, explorând oraşul şi conectându-te cu cei din jur. Filosofia Jane’s Walk, pe care trebuie să ne-o însuşim, spune că oraşul este construit de oameni şi trebuie să fie pentru oameni. Interesele economice trebuie luate în calcul doar dacă nu interferează în sens negativ cu comunităţile existente deja acolo. Iar Constanţa are mult de recuperat aici. După Jane's Walk simt nevoia să aprofundez ce înseamnă arhitectură peisagistică“, precizează Diana.  

Şansa patrimoniului, anul 2017

Tot pentru patrimoniu a căutat răspunsuri la Constanţa şi Mircea Diaconu, vicepreşedintele Comisiei de cultură din Parlamentul European. Actorul a iniţiat proiectul Harta Patrimoniului Rănit, prin care vrea să aducă în atenţia lumii cele mai frumoase edificii lăsate în paragină din România. Turneul său naţional a avut prima oprire la Constanţa, unde se află poate cel mai dureros eşec al reabilitării patrimoniului românesc - Cazinoul. El a povestit recent activiştilor lupta de la Strasbourg pentru scoaterea plafonului de acordare a bugetelor pe cultură, care i-a reuşit într-un final.

La Constanţa, Diaconu a luat informaţii de la arhitecţi, istorici, arheologi şi alţi oameni interesaţi de mersul oraşului. „Anul 2017 este o şansă pentru ţările UE de a-şi promova obiectivele de patrimoniu, va fi un buget de 8 milioane euro pentru acest proiect care precede 2018 - Anul Cultural al Europei. Patrimoniul nu trebuie să fie o istorie moartă, încuiată cu lacătul, ci vie, care să fie cunoscută, vizitată, să creeze locuri de muncă“, a declarat Mircea Diaconu. 

Jane's Walk la Constanţa - Sursa Facebook Diana Slav, Constanta Walking Tour / Constanţa la pas

Unul dintre cei care l-au ghidat pe europarlamentar în demersul de strângere a datelor a fost Cosmin Barzan, preşedinte Centrul pentru Resurse Civice, militează de 25 ani pentru păstrarea patrimoniului Constanţei - de orice fel: „În aşteptarea momentului când primăria se va încumeta să prezinte un plan concret de conservare a patrimoniului urban, societatea civilă face primul pas concret: o hartă urmată de implicarea unei armate de arhitecţi, urbanişti, arheologi şi activişti cu dragoste de frumos“. 

Istoria lui Hrisicos

Istoria Casei Hrisicos este descrisă cu lux de amănunte pitoreşti pe site-ul casa-hrisicos.ro. Aici este relatat că edificiul a fost gândit de arhitectul francez Louis Givert într-un stil eclectic ce îmbină neoclasicismul cu tendinţe de Art Nouveau. Cu excepţia unor lucrări de reabilitare, arhitectura este păstrată întocmai, deşi clădirea a avut mai multe destinaţii de-a lungul timpului, fiind atât restaurant, cât şi sediu de bănci.

Cronicarii urbei au scris că grecul Gheorghe Hrisicos a asigurat proprietăţii sale un renume sonor pe care nicio altă clădire din oraş nu îl are, prin scandalul în care a fost implicat. A pornit drept băiat de prăvălie şi a ajuns negustor de vinuri, dobândind o avere impresionantă prin diferite combinaţii financiare. Pentru construirea hotelului său, Hrisicos a făcut un împrumut la Banca de Scont şi de la alte bănci din Bucureşti. Însă suma adunată a fost folosită în cămătărie şi diverse speculaţii băneşti, astfel că, deşi în 1903 Hrisicos a reuşit să inaugureze hotelul cu mare fast, băncile fraudate şi persoanele înşelate au depus plângere la autorităţi. El s-a refugiat în Rusia, de unde a fost extrădat după puţin timp şi condamnat la închisoare pentru bancrută frauduloasă.

Imobilul a fost iniţial un hotel elegant având un restaurant cu bucătărie pescărească şi internaţională. Casa Hrisicos dispunea de utilităţi pe care Constanţa la acea vreme nu şi le permitea, aşa că a devenit repede ţinta păturii de lux a Constanţei, găzduind lumea bună a României şi chiar a Europei, care căuta confort, mâncare şi băuturi fine. Pereţii impunători ai clădirii păstrează secretele vremurilor; se spune că între zidurile acestui restaurant constănţean, Caragiale şi Delavrancea vorbeau nu numai despre poezie şi actul creaţiei, cât şi despre deciziile politice care au influenţat viitorul României:

„Pe când Ioan N. Roman cu maistrul Caragiale
Şi Barbu Delavrancea dădeau pe gât ocale,
Chihlimbariu de Samoş, borco de Tenedos,
În odăiţa scundă din colţ la Hrisicos
Punând modeşti la cale nu numai Poesia
Şi Proza românească – ci însăşi România” (Constantin N. Sarry)

În perioada interbelică, Casa Hrisicos a devenit sediul Băncii Populare Steagul Dobrogei. Clădirea a participat neclintită la momente cruciale în istoria României, printre care şi cel de-Al Doilea Război Mondial şi ocupaţia sovietică la care balconul principal al imobilului a fost unul dintre martori. Acest balcon - care a fost folosit de Barbu Stefanescu Delavrancea şi Take Ionescu pentru discursurile lor politice - a devenit în timpul războiului, între anii 1941-1944, locul de supraveghere al comandaţilor militari germani.

Din august 1944 apartamentul care deţinea acest balcon deja celebru a fost ocupat de comandantul militar rus al oraşului. Destinaţia locaţiei a revenit la restaurant dupa ce Gheorghiu Dej l-a convins pe Nikita Hrusciov să-şi mute armatele din România, şi s-a numit „Pelican”. După Revoluţie, Casa Hrisicos a găzduit sediul Băncii Române de Comerţ Exterior şi mai apoi Băncii Comerciale Române.

Din învăţăturile lui Jane Jacobs, muza Jane’s Walk

  • „Uită-te atent la oraş. Ascultă, zăboveşte şi gândeşte-te la ce vezi“
  • „Ca să desenezi un oraş de vis e simplu. Ca să reclădeşte unul care trăieşte deja îţi trebuie imaginaţie“
  • „Oraşele au capacitatea de a oferi oricui doar dacă şi numai când sunt create de toţi“
  • „Aşteptăm prea mult de la clădirile noi şi prea puţin de la noi înşine“
  • „Oamenii de rând sunt capabili de lucruri extraordinare fără măcar să ştie că fac lucruri extraordinare“
  • „Cu cât oraşul jonglează mai bine cu diversitatea, cu atât mai de succes vor trăi locuitorii săi, care vor da înapoi graţie şi plăcere în locul golului“
  • „Oamenii fac oraşul ceea ce este, asupra lor trebuie să ne concentrăm planurile, nu asupra clădirilor“


Constanţa, vedere de sus Sursa Rafael Cucu

Pe aceeaşi temă: 

Cine a fost primul cetăţean român al Constanţei după instaurarea administraţiei româneşti în Dobrogea

Biserica ortodoxă în care Regele Carol I a îngenuncheat mulţumind pentru câştigarea Dobrogei. Primul Te Deum în faţa Coroanei

Românii au prins paşii lui Zorba grecul: dansează chiar şi când viaţa are obstacole

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: