Cum s-a format nisipul de pe malul Mării Negre. Pe ce ne întindem de fapt cearşaful atunci când stăm la plajă în fiecare vară
0Vara ne dezmiardă tălpile şi ne îmbracă trupul înfrigurat după ce ieşim din apă. Pentru mulţi, nisipul este sinonim cu vacanţa, cu evadarea. Dar cum s-a format el? Specialiştii explică pentru Adevărul care sunt originile nisipului.
Litoralul românesc şi Delta Dunării s-au format datorită aluviunilor transportate de Dunăre, în principal, dar şi ca urmare a fragmentării cochiliilor de scoici, spun specialiştii de la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral.
Este adevărat faptul că ultimii zeci de ani, aportul de nisip a scăzut după ce au apărut barajele de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II, dar şi construcţiile hidrotehnice de pe afluenţii Dunării. Tot de atunci a început să se facă simţit şi fenomenul de eroziune. În nordul Dobrogei avem un nisip cenuşiu uscat, cu o granulaţie fină şi foarte fină. În schimb, în sudul litoralului culoarea nisipului de pe plajă capătă culoarea maroniu.
Aici, nisipul are o concentraţie mai mare de carbonat de calciu, provenit de la erodarea falezelor, însă este mai sărac în cuarţ. În compoziţia nisipului de la Eforie la Vama Veche mai intră şi cochilii bivalve, care s-au măcinat şi au devenit una cu nisipul.
Cea mai frumoasă plajă
Singurul loc din România de unde poţi aduna scoici cu găleata este pe plaja de la Gura Portiţei. Doar o mică parte din plajă este publică, restul având statut de strict protejată.
Cea mai mare parte a fâşiei de nisip este interzisă turiştilor. Ea este despărţită de restul zonei de un gard. Peste zona interzisă sunt stăpâni doar pescăruşii. Doar o întindere mare de nisip şi grămezi imense de scoici, ce se pot culege cu găleata.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
