Cum sunt protejaţi prin lege preoţii care au colaborat cu fosta Securitate. Oficialii BOR susţin că sprijină deconspirarea turnătorilor în sutană

Cum sunt protejaţi prin lege preoţii care au colaborat cu fosta Securitate. Oficialii BOR susţin că sprijină deconspirarea turnătorilor în sutană

Feţele bisericeşti care au colaborat cu fosta Securitate sunt protejate prin lege FOTO Arhivă Adevărul

Oficialii Bisericii Ortodoxe Române susţin că sunt de acord cu modificarea unei legi care ar permite deconspirarea preoţilor care au făcut parte din structurile fostei Securităţi. În acest moment, dosarele feţelor bisericeşti pot fi verificate doar dacă există o cerere în acest sens a cultelor din care provin.

Ştiri pe aceeaşi temă

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) este de acord cu modificarea legii privind deconspirarea preoţilor care au colaborat cu fosta Securitate.
 
Într-un răspuns adresat Guvernului, reprezentanţii CNSAS spun că se alătură demersului mai multor parlamentari de modificare a legii care îi excludea pe preoţi de la verificarea dosarelor de colaborare cu fosta Securitate.

„Urmare analizei propunerii legislative supuse dezbaterii, facem cunoscut faptul că suntem de acord cu modificarea art. 3 lit. u, în forma propusă de iniţiator“, spun ei în adresa oficială. 
 
Reprezentanţii CNSAS aduc şi clarificări.

Ei spun că „în cazul în care ar rezulta informaţii noi sau neprocesate cu privire la calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia a unei persoane pentru care a fost emisă anterior prezentei ordonanţe de urgenţă o decizie de neapartenenţă sau de necolaborare cu Securitatea, CNSAS iniţiază şi aplică, în mod corespunzător, procedura cuprinsă în preenta ordonanţă de urgenţă“.
„E nedrept să nu ştim adevărul“
 
Deputatul constănţean Remus Cernea a depus pe 26 noiembrie 2015 un proiect legislativ prin care a cerut modificarea legii astfel încât ierarhii şi şefii cultelor religioase din România, până la nivelul de preot, să poată fi verificaţi de CNSAS fără a fi nevoie de o cerere din partea cultelor din care aceştia fac parte. 
 
Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat, ca primă Cameră a Parlamentului sesizată cu nr. B649/2015. În cursul lunii viitoare, proiectul de lege va ajunge în dezbateri la comisiile de specialitate din Senat. 
 
„Este nedrept să nu ştim adevărul. Trebuie să privim istoria în faţă. Unii preoţi doar au semnat angajamentul cu Securitatea şi niciodată nu s-au dus să toarne cele ce aflau la spovedanie, însă alţii şi-au trădat meseria“, spune deputatul constănţean.
 
Conform art. 3 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, orice cetăţean român, dar şi presa, partidele politice sau organizaţiile neguvernamentale şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia a mai multor categorii de persoane. 
 
Pe listă erau şi ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi din străinătate.
 
Parlamentarul care a nu a vrut aflarea adevărului
 
Ulterior, parlamentarul UNPR Eugen Nicolicea a introdus un amendament, prin care preoţii pot fi verificaţi de CNSAS, dar numai la solicitarea reprezentanţilor cultului religios de care aceştia aparţin. Ordonanţa de Urgenţă amintită a devenit Legea 293/2008. 
 
Magistraţii de la Curtea Constituţională, pe masa cărora a ajuns modificarea legislativă, au spus că noile prevederi nu afectează procesul democratic. 
 
Aşa cum era de aşteptat, din 2008, de când s-a modificat legea, nu s-a depus nicio solicitare de deconspirare din partea cultelor din România. 
 
Portiţe de aflare a adevărului
 
Cu toate restricţiile legii, reprezentanţii CNSAS spun că există câteva portiţe prin care orice cetăţean poate deconspira o faţă bisericească.
 
Spre exemplu, mulţi preoţi deţin şi alte funcţii publice: profesori, decani etc, şi, atunci, li se poate cere dosarul la CNSAS pentru această calitate, şi nu cea de preot. 
 
Apoi, mulţi prelaţi sunt fondatori de ONG-uri şi, prin urmare, accesul la dosarul de reţea este liber.
 
În al treilea rând, enoriaşii care îşi citesc dosarul la Securitate şi află că preotul căruia i s-au spovedit i-a turnat la Securitate pot cere deconspirarea preoţilor. În acest fel au fost deconspiraţi, spun reprezentanţii CNSAS, pastorii cultelor neoprotestante. 
 
BOR nu se opune deconspirării
 
Reprezentanţii Patriarhiei au precizat, prin purtătorul de cuvânt Vasile Bănescu, faptul că „Sfântul Sinod al BOR a declarat public încă din anul 1997 şi a reiterat în 2001 că nu se opune deconspirării dosarelor clericilor Bisericii aflate în arhivele Securităţii, dar cere în mod firesc ca acest lucru să fie făcut în spiritul limpede al adevărului şi al onestităţii, ceea ce presupune cu necesitate menţionarea nuanţelor unui context concret. 
 
Trebuie făcută o distincţie clară între «cooperare», în folosul Bisericii şi a credincioşilor, şi «colaborare», în dauna terţilor şi a Bisericii. În acest context este de menţionat şi că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2017 ca «An comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Român㻓
 
Preoţi deconspiraţi
 
ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, este unul dintre cei mai cunoscuţi ierarhi ai BOR despre care s-a stabilit cu siguranţă că a fost turnător la Securitate. ÎPS Pimen şi-a început cariera de turnător al Securităţii în 1975, atunci când era ghid la Mănăstirea Putna, cu numele conspirativ „Sidorovici”. 
 
Nicolae Corneanu, fostul mitropolit al Banatului, a fost primul şi singurul ierarh din BOR care a recunoscut colaborarea cu Securitatea. Conform CNSAS, Nicolae Corneanu a fost colaborator al poliţiei politice comuniste între 1950 şi 1988.
 
Preotul Vladimir Petercă a fost primul cleric catolic din România, dovedit drept colaborator al Securităţii, iar arhivele cercetate de CNSAS îl indică pe preot drept unul dintre cei mai apreciaţi turnători de către cadrele infamei structuri a regimului comunist. Preotul a semnat pactul de colaborare în 1971 şi a semnat rapoartele sub numele conspirative „Preda“ şi „Radu“.
 

 

citeste totul despre: