Cum ne păstrăm dantura puternică şi frumoasă: „Nu ştim să facem pauze de cel puţin patru-cinci ore între mese“

Cum ne păstrăm dantura puternică şi frumoasă: „Nu ştim să facem pauze de cel puţin patru-cinci ore între mese“

Dantură sănătoasă FOTO Shutterstock

Între sănătatea danturii şi modul în care ne alimentăm este o legătură extrem de strânsă. Medicul Anca Nicolae ne explică de ce e bine să avem pauze între mese în care să nu mâncăm chiar nimic, cum ar trebui să arate meniul zilnic şi când să mâncăm fructe.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dinţii, organisme vii, sunt într-o strânsă legătură cu restul corpului uman. Multă lume consideră că dantura apare după naştere, însă specialiştii arată că ea se formează încă din perioada intrauterină. Unul dintre factorii cei mai importanţi care determină sănătatea dinţilor este alimentaţia.

Grija faţă de ceea ce mâncăm şi cum mâncăm trebuie să înceapă încă din perioada în care mama este însărcinată, continuând apoi cu apariţia dinţilor de lapte şi terminând cu dantura definitivă. Medicul primar de medicină dentară Anca Nicolae explică toate legăturile care există între ceea ce mâncăm şi sănătatea dinţilor.

„Weekend Adevărul“: Cum am putea defini legătura de influenţă dintre dantură şi restul organismului?

Dr. Anca Nicolae: Cavitatea bucală este poarta de intrare pentru mai multe sisteme ale organismului. Gura, ca organ privit separat, este la intersecţia a foarte multe sisteme din corpul nostru. Ea participă la digestie, deci face parte din sistemul digestiv. De asemenea, face parte din aparatul respirator, din sistemul nervos şi sprijină vorbirea. Toate aceste sisteme pot afecta la un moment dat dantura. Trebuie să ştim că dinţii sunt pe diverse zone conectaţi cu organele corpului. Incisivii, de exemplu, sunt conectaţi cu rinichii. În momentul în care apar dinţii coloraţi, cu depuneri de tartru înseamnă că avem problemă. Tartrul apare din cauza unei încărcări cu minerale care nu pot fi gestionate de organism. La acel om care are foarte mult tartru poţi găsi foarte uşor minerale la rinichi. Organismul nu mai ştie să se depureze de acele substanţe, nu face faţă, este prea încărcat. Premolarii, la fel, sunt conectaţi la zona ficatului, rinichiului şi pancreasului. Primii dinţi care se strică la copii sunt premolarii de jos pentru că ei sunt încărcaţi cu zahăr. Vine bunica şi îi aduce în dar o ciocolată sau o bomboană, în loc să-i aducă un măr sau o banană sau un joc.


Dr. Anca Nicolae, medic primar medicină dentară

Cum şi când apar dinţii?

Dinţii au mai multe straturi. Smalţul provine din aceeaşi foiţă embrionară din care provine şi sistemul nervos. Pulpa şi dentina provin din foiţa embrionară din care se formează şi sistemul digestiv. Aşadar, legăturile dintre formarea dinţilor şi restul organismului uman există. Vorbim despre stres şi credem că nu are nicio legătură cu sănătatea danturii. Dar iată că nu este deloc aşa! De asemenea, vorbim despre obiceiuri alimentare şi capacitatea de digestie a corpului, dar nu ne referim la legătura cu dantura. Iată, privind doar originea dinţilor vedem legătura. Organismul uman are două dentiţii: cea de lapte şi cea definitivă.

Ce sunt „dinţii de lapte“ şi cum apar ei?

Cum spuneam, dinţii se formează în prima parte a vieţii intrauterine, iar calitatea alimentaţiei mamei este deosebit de importantă pentru formarea şi creşterea unor dinţi sănătoşi la copil. O mamă care funcţionează într-un regim de stres, care fumează, consumă alcool, are mese neregulate, nu are ore de odihnă corecte, nu va putea transmite copilului toate mineralele de care are nevoie şi va crea nişte carenţe în metabolismul acestuia. Se numesc „dinţi de lapte“ pentru că ei apar când copilul consumă lapte matern, dar am văzut că se formează în timpul vieţii intrauterine şi apar în cavitatea bucală până pe la 2 ani şi jumătate. Aceşti dinţi sunt folosiţi pentru a mesteca în această perioadă a dezvoltării. Apoi încep să se depărteze, să se uzeze şi să-şi uzeze şi rădăcinile. Pe măsură ce dintele definitiv începe să apară, el toceşte rădăcina celui de lapte şi acesta se clatină, apoi cade.

CUM NE AFECTEAZĂ CITRICELE DINŢII

Dacă dinţii se formează în perioada intrauterină, care trebuie să fie alimentaţia corectă a mamei pentru a transmite copilului mineralele necesare?

Referindu-ne la alimentaţia mamei în timpul sarcinii trebuie să ne referim la o alimentaţie cantitativă şi calitativă. Dacă ne referim la calitate, atunci vorbim despre o alimentaţie bogată în alimente vii. Un aliment viu este un aliment căruia nu i s-au furat substanţele nutritive, în primul rând, prin preparare. De fapt, aceste alimente sunt recomandate tuturor persoanelor, nu doar femeii însărcinate. Dacă vorbim de fructele şi legumele crude, trebuie să avem grijă la originea şi calitatea lor. Varianta cea mai bună este să ne alimentăm cu fructe şi legume de sezon, să ţinem cont de etapele anului. Ne apucăm să mâncăm diferite legume sau fructe exotice şi uităm faptul că suntem o ţară cu producţie agricolă proprie. Sunt fructe care au o capacitate mai mare alcalină şi sunt fructe care au o capacitate mai mare acidă. Fructele care au o capacitate mare de alcalinizare sunt fructele de pădure – zmeura, murele, afinele –, pepenele roşu, strugurii, perele, bananele. Cele cu capacitate acidă mare sunt citricele. Acestea pot afecta sănătatea dinţilor şi din interior, şi din exterior, pentru că avem un dublu sens: când avem contact cu un fruct acid, acesta acţionează ca un acid şi asupra dintelui. Când vorbim de legume, în această perioadă a anului, de exemplu, ne gândim la rădăcinoase: morcov, ţelină, sfeclă roşie, ridiche neagră, varză, dovleac. Sunt multe legume pe care noi le-am uitat. Avem şi leguminoasele şi seminţele care au alte calităţi. Seminţele sunt concepute să aibă capacitate enzimatică mare, dar ele au şi un factor inhibitor puternic. De aceea ar trebui înmuiate înainte de a fi consumate.

Care este rolul alimentelor de origine animală şi cum trebuie consumate acestea?

Laptele este un aliment de bază în mod tradiţional. El este calitativ în clipa în care este recoltat de la animal şi consumat proaspăt. În clipa în care este fiert, îşi pierde o parte dintre calităţi, iar prin pasteurizare nu mai rămâne nimic ca şi calitate vitală din el. Beneficiul în calciu este foarte mare dacă vorbim despre un lapte proaspăt. Aceeaşi situaţie este şi cu derivatele din lapte – caşcaval, brânză – trebuie să fie de bună calitate. Dacă vorbim despre tipurile de carne, în opinia mea, trebuie să o consumăm echilibrat. Pauzele alimentare sunt foarte importante. Ordinea calităţii cărnii este bine cunoscută: peştele – o carne uşor de digerat –, carnea de pasăre, carnea de vită şi cea de porc. Să nu uităm de apă! Şi ea trebuie aleasă cu atenţie – plată, cu un pH cât mai alcalin, trebuie evitată apa minerală, deoarece acidul din această apă atacă dantura. Toţi medicii cu care intră o femeie însărcinată în contact ar trebui să o informeze cu privire la aceste lucruri. La medicul stomatolog adresabilitatea este relativ redusă. Poate mama va ajunge în contact cu stomatologul doar dacă are o urgenţă sau este o persoană mai conştientă şi îşi face un control o dată la un an.

PROBLEMELE CU DANTURA SE TRANSMIT LA FĂT

O mamă care are probleme dentare îi transmite la naştere copilului unele dintre aceste probleme?

Mama îi va transmite obiceiurile ei care au dus-o la acele probleme. Copilul se naşte cu un „soft“ destul de bun şi cu o capacitate de regenerare de 100%. Dar el lovindu-se de la bun început de obiceiurile alimentare ale mamei, tatălui, familiei, va prelua din toate acestea. Dintele este un organ viu care interacţionează cu restul organismului. Mama trebuie învăţată să fie echilibrată. Tot stresul ei se poate transmite prin intermediul laptelui matern şi copilului.

Cum trebuie să fie alimentaţia bebeluşului pentru a nu afecta sănătatea dinţilor?

Atenţia sporită asupra dinţilor după ce aceştia apar este tardivă, deoarece am văzut că ei sunt deja formaţi încă din perioada intrauterină. Cantitatea de zahăr pe care o conţine laptele praf este foarte mare. Un copil care mănâncă exclusiv lapte praf poate ajunge să consume cantităţi mari de zahăr într-un an. Copilul trebuie în primul rând să consume lapte matern. Dacă se trece la diversificare, trebuie să mănânce sucurile şi fructele pasate. Nu trebuie să facem combinaţii între alimente pentru a nu bloca sistemul digestiv. Trebuie introduse alimente singure şi aşteptată reacţia corpului. Prima dată trebuie introduse fructele şi legumele, deşi noi suntem obişnuiţi să introducem făinoasele. Tot ceea ce conţine zahăr este periculos pentru dantură. Nu numai pentru copii, ci pentru toată lumea. Glucidele, în general, sunt periculoase pentru dantură. Depinde şi de forma lor, pentru că şi fructele conţin zaharuri, dar ele sunt mult mai uşor de gestionat de către aparatul nostru digestiv.

Cum afectează zahărul sau făinoasele, de exemplu, sănătatea dinţilor noştri?

„Dulcele“ creează pe smalţul dentar un mediu acid care duce la demineralizare. Iar pe un asemenea smalţ se grevează caria. De fapt, începe să apară şi o floră bacteriană în cavitatea bucală care nu este propice. Dacă ne referim la făinoase, gândiţi-vă doar la ce se întâmplă după ce mănânci o plăcintă. Cum simţi dantura? O simţi încărcată. Dacă le dai copiilor cereale cu lapte se formează un lipici pe dinţi pe care nici cu periuţa nu-l mai dai jos. Acela este un mediu acid, un mediu în care scade foarte mult pH-ul cavităţii bucale. Saliva pe care noi o avem trebuie să alcalinizeze şi să gestioneze aciditatea alimentară. Ce băgăm în gură este neutralizat de pH-ul salivei. Dacă noi nu reuşim să gestionăm acest lucru, nu facem pauze alimentare, nu respectăm noaptea şi alimentăm copiii cu lapte sau mâncare, toate aceste lucruri contribuie la creşterea acidităţii.  ;

Cât de important este periatul dinţilor?

Spălatul pe dinţi trebuie să-l înţelegem ca pe o curăţare a întregii cavităţi bucale. Noi ne-am obişnuit să spălăm doar dinţii şi să folosim doar pastă de dinţi. Pasta are un efect antibacterian de moment, de spumant, degresant, dar are şi alte substanţe chimice care se absorb prin intermediul cavităţii bucale. Copilul mic trebuie curăţat pe dinţi şi în toată cavitatea bucală cu mijloace neinvazive: cu o compresă, cu o periuţă de dinţi pe care nu este nevoie să punem ceva. Pur şi simplu curăţăm mecanic. Putem folosi, de exemplu, un ulei de cocos, sau unt de cocos, sau alte uleiuri care ar putea să alcalinizeze. Putem folosi un extract de ceai, cum este cel de salvie sau cel de sunătoare care au, de asemenea, efecte alcalinizate. Nu le bem, le folosim pentru ştergerea gingiilor şi a mucoasei.

Ce alte obiceiuri nesănătoase aţi observat la pacienţii dumneavoastră?

Un obicei nesănătos foarte des întâlnit este combinarea alimentelor. Modul în care luăm o masă după alta, modul în care gestionăm sursele alimentelor, modul în care gestionăm o boală, toate acestea influenţează dentiţia. De exemplu, noi mâncăm fructe şi legume, de obicei, după masă. Fructul se mănâncă la două ore după masă sau cu o jumătate de oră înainte de masă. Nu ştim să facem pauze de cel puţin patru-cinci ore între mese, iar noaptea să lăsăm măcar 12 ore corpul să se odihnească fără mâncare. Ar fi un prim pas pentru însănătoşirea populaţiei. Un alt obicei nesănătos este cel al mestecatului incorect. Din păcate, nu-i învăţăm pe copii să mestece. Le pasăm mâncarea până când le apar dinţii definitivi şi le tot băgăm în gură cu linguriţa. Mestecatul este unul dintre factorii declanşatori ai sănătăţii dentiţiei şi tubului digestiv. Suntem obişnuiţi să mâncăm la televizor, la calculator, să vorbim în timpul mesei, iar toate acestea vor genera, în timp, o dentiţie de proastă calitate. De asemenea, obiceiul spartului seminţelor de floarea-soarelui sau de dovleac este nociv şi afectează foarte mult dantura.

PRIMUL CONTROL STOMATOLOGIC AL BEBELUŞULUI, LA 3-4 LUNI

Am văzut că problemele dentare apar încă din copilărie. Cât de des ar trebui să mergem la stomatolog pentru un control de rutină?

Cele mai dese probleme cu care ne confruntăm sunt cariile dentare şi înghesuirea dentară. Cariile încep de la vârste foarte mici, ceea ce arată clar o demineralizare. Dantura transmite un semnal că acel copil are o problemă. Prin înghesuirile dentare trebuie să înţelegem că, practic, nu mai este loc în gură pentru dinţii care apar. Este o problemă tot mai des întâlnită care este rezultatul cumulat al acestor incorectitudini ce pornesc încă de la sarcină, apoi naşterea, alăptarea, îngrijirea copilului. Dacă vorbim de controlul stomatologic, după naşterea unui copil, în primul an de viaţă, mama ar trebui să-l aducă la medic pentru a fi văzut. Sunt unele informaţii pe care ea le poate obţine de la stomatolog: cum este limba, cum sunt maxilarele şi alte detalii. Apoi, în perioada de schimbare a dinţilor eu recomand ca mama să vină cu copilul cam la 3-4 luni la un control. După aceea, este recomandat controlul stomatologic de două ori pe an.  ;


CV

  • Competenţe în implantologie şi laserterapie
  • Numele: Anca Nicolae
  • Data şi locul naşterii: 29 mai 1973, Constanţa
  • Starea civilă: este căsătorită, are doi copii de 20 şi 17 ani
  • Studiile şi cariera: A studiat la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universităţii „Ovidius“ din Constanţa (1996-2002).
  • Este medic primar de medicină dentară, la clinica „Activ Dent“ din Constanţa.
  • În paralel cu activitatea practică din cabinet, între anii 2005 şi 2013 a fost cadru didactic titular la Facultatea de Medicină Dentară.
  • Prin cursurile urmate, a obţinut competenţe în implantologie şi laserterapie dentară.
  • Locuieşte în: Constanţa

 

Pe aceeaşi temă:

Cum se pune diagnosticul de lupus. Interviu cu Ramona-Elena David, medic specialist dermato-venerolog, despre boala care afectează 500.000 de europeni

Dr. Mădălina Răducanu, specialistă în ortodonţie şi ortopedie dento-facială: „Gama aparatelor dentare este vastă, cele clasice sunt înlocuite de cele invizibile“

Florian Stoian, medic cardiolog: „Nimeni nu mai este dispus acum să lase maşina pentru mersul pe jos, să joace fotbal sau să alerge“

 

citeste totul despre: