Cum influenţează salariile tot mai mari de la stat piaţa muncii din România. „Sunt locuri călduţe unde plimbi o hârtie de la un birou la altul“

FOTO Arhiva Adevărul

Experţii în economie consultaţi de „Adevărul“ arată că mărirea accelerată a salariilor în sistemul bugetar crează dezechilibre majore pe piaţa locurilor de muncă şi riscă să falimenteze numeroase afaceri private.

Anul 2019 începe cu o creştere salarială cu 25% a veniturilor a 70% dintre românii angajaţi în sistemul bugetar. În plus, bugetarii vor primi tichete de vacanţă în valoare de 1.450 de lei, precum şi alte beneficii: bonuri de masă, al 13-lea salariu, zile libere care se transformă în minivacanţe, diferite sporuri.

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în luna septembrie 2018 salariul mediu net lunar în sectorul bugetar era de 4.235 de lei, pe când în sectorul privat era de 2.218 lei net. Diferenţa între stat şi privat era de 91%, în creştere faţă de anul 2017, când a fost de 69%.

„De la stat ieşi la pensie“

Un loc de muncă la stat are o serie de avantaje, subliniază Dănuţ Jugănaru, directorul Camerei de Comerţ, Industrie şi Navigaţie Constanţa (CCINA): „Visul tânărului român este fie să plece în străinătate, fie să se angajeze în sectorul public unde salariul este uneori mai mult decât dublu faţă de privat. S-a dus vestea că sunt multe locuri călduţe în sectorul public unde nu este mare lucru să plimbi o hârtie dintr-un birou în altul, nu e mare responsabilitate şi nu te dă nimeni afară“.

Cei care lucrează în domeniul recrutării de personal afirmă că posturile „sigure“ sunt cele de la stat, de unde se spune că „te poţi pensiona“. De aceea, sunt căutate mai ales de persoanele cu vârsta de peste 30 de ani, oameni care au familie, responsabilităţi şi simt nevoia siguranţei locului de muncă.

„Creşterile salariale din ultimii ani, în special la anumite categorii de bugetari, sporurile, alte  categorii de avantaje (vouchere de vacanţă ş.a) fac ca pentru cei care au exeprienţă, competenţe profesionale, să fie tentante joburile la stat. Chiar dacă nu sunt joburile cele mai provocatoare, siguranţa şi salarizarea pot prima“, explică Adela Valesasan, manager de resurse umane la Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie.

Aceste avantaje îi fac pe mulţi angajaţi la privat să se înscrie la concursuri pentru ocuparea unui post în sectorul public. Unii reuşesc, alţii nu, dar această tendinţă de migrare către stat nu este „deloc de condamnat“, spune Dănuţ Jugănau deoarece „omul vrea să câştige dublu şi să muncească mai puţin, fără stres“.

Mulţi dintre angajatorii privaţi nu pot să plătească salarii mai mari, atrage atenţia directorul Camerei de Comerţ, pentru că marja medie a profitului brut în sectorul privat din România este mică, de circa 7%. În acest caz, multe afaceri mici vor trebui restructurate radical, în măsura posibilităţilor, pentru a face faţă concurenţei statului.

Concurenţă neloială a mediului privat

Reprezentanţii sectorului privat susţin că aceste creşteri salariale în domeniul public n-au susţinere economică.

„În primul rând, statul crează o concurenţă neloială mediului privat crescând salariile şi nelegând această mărire de mărirea performanţelor sau de indicatori economici, deoarece mărirea salariilor se face şi în funcţie de productivitatea muncii, nu prin decizii politice. Mediul privat nu constată o îmbunătăţirea a serviciilor publice“, spune Florin Jianu, om de afaceri şi preşedintele Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Reprezentantul mediului de afaceri susţine că în clipa de faţă multe locuri de muncă de la privat nu mai sunt atractive pentru cei care vor să se angajeze. El oferă exemplul unui om de afaceri din Galaţi, care a dat un anunţ pentru angajarea unui jurist şi nu s-a prezentat nimeni. La primărie, acelaşi anunţ pentru un post de jurist plătit cu 30% mai mult a făcut să fie înghesuială la concurs.

Doar că, adaugă Florin Jianu, „economia întotdeauna îşi arată reversul şi acele pseudo-măriri de salarii (multe au fost păcăleli, de exemplu mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat) se regăsesc în inflaţie, în scumpirea altor produse. Cea mai sănătoasă abordare ar fi aceea ca, în cazul în care la bugetul de stat se strâng mai mulţi bani din taxe şi impozite, să ne uităm pe domeniile strategice (sănătate, educaţie) şi să mărim salariul cu cât se poate. Acum au mărit salariile la categoriile neproductive, la parlamentari. Cu ce ajută?“.

Soluţia – restructurarea sistemului bugetar

Reprezentanţii mediului de afaceri spun că salariile de la stat nasc tensiuni în zona privată. „Nu numai în rândul angajaţilor din domeniul privat se naşte o frustrare, ci şi în rândul angajatorilor, pentru că nu poţi să ţii pasul cu măririle de salarii din domeniul public, măriri care vin din buzunarul mediului privat, al celor care produc în economia reală“, adaugă Florin Jianu.

Una dintre soluţii ar fi o selecţie în rândul angajaţilor la stat şi o reducere a posturilor din administraţie care sunt neproductive sau au schemele de personal supraîncărcate (ministere, agenţii guvernamentale), astfel încât să rămână mai puţini angajaţi,  bine plătiţi. „Restul forţei de muncă ar trebui redistribuită către privat“, spune Dănuţ Jugănaru.

Dacă acest lucru nu se întâmplă, oamenii de afaceri care sunt neputincioşi în a se lupta cu statul care ia deciziile se vor orienta către angajaţi aduşi din afara comunităţii europene, din zone precum Asia. „Sigur că pot să protesteze oamenii de afaceri, să arate că nu-i bine, dar dacă nu-i pasă celuilalt partener de dialog, degeaba o facem. În ultimul an, pur şi simplu se mimează consultarea publică sau uneori nu se mai face deloc“, conchide directorul CCINA, Dănuţ Jugănaru.

Când au explodat angajările la stat

Aproape 160.000 de angajări s-au făcut în sistemul public, iar cheltuielile cu salariile au crescut cu 200%, în perioada guvernării Tăriceanu, 2004-2008. Dacă în decembrie 2005 erau aproximativ 1.238.000 de angajaţi în sistemul public, în anul 2008 numărul lor a ajunge la 1.399.000. În perioada următoare, cea a Guvernului Boc, numărul salariaţilor din sectorul public a scăzut din nou, ajungând ca în anul 2014 în România să fie 1.179.000 de angajaţi la stat. Statistica mai arată că, la sfârşitul anului 2018, în România erau 1.217.000 de bugetari.