Cum au fost spălaţi pe creier soldaţii români de guvernul Petru Groza. Planul cu şezători, biblioteci, întreceri sportive

Întoarcerea armatei în ţară

Aparatul politic a pregătit Armatei şezători, spectacole artistice, manifestări sportive sau mitinguri în cadrul cărora a fost prezentată noua situaţie politică din ţară. S-a întâmplat după 6 martie 1945, moment în care sovieticii au impus guvernul Petru Groza.

După ce a încetat operaţiile militare împotriva trupelor germane, la 12 mai 1945, Armata Română operativă, aflată în subordinea Frontului 2 ucrainean, a staţionat în bivuacuri în afara localităţilor, timp de o lună, la aproximativ 90 kilometri de Praga, scrie istoricul militar Alesandru Duţu în volumul „Armata română în vremuri de cumpănă (1945-1965)“.

În acest timp, spune istoricul, aparatul politic, introdus de curând în armată, a organizat şi susţinut 14.475 conferinţe, 11.500 convorbiri cu ostaşii, 30.000 „ore ale ostaşului“. S-au constituit ad-hoc 76 şcoli de alfabetizare, s-au publicat 136 gazete de perete pentru ofiţeri, 3 019 gazete de perete pentru soldaţi, 86 ”colţuri ale ostaşilor”. 

Proiectul a mai cuprins 72 de mitinguri, 201 biblioteci cu 38.800 de volume, 910 şezători, 86 spectacole artistice, 380 manifestări sportive, în cadrul cărora a fost prezentată noua situaţie politică din ţară unde, la 6 martie 1945, sovieticii impuseseră guvernul dr. Petru Groza dominat de comunişti, declaşând, totodată, acţiunea de influenţare politică a ostaşilor şi de epurare a cadrelor care nu agreau sau se opuneu noii orientări orientări politice din ţară. 

Din cauza imposibilităţii obţinerii vagoanelor necesare, întrucât căile ferate române erau sub control sovietic, deplasarea Armatelor 1 şi 4 române spre ţară s-a făcut prin marşuri pe jos, pe două itinerarii paralele. Deplasarea a durat 42 de zile, timp în care au fost parcurşi 1.300 kilometri, într-un ritm mediu de 30 kilometri pe zi, la trei-patru zile de marş acordându-se una-două zile pentru repaus.

Primirea în ţară a fost organizată, în conformitate cu indicaţiile guvernului, de către Ministerul de Război şi Ministerul Afacerilor Interne. Pentru omagierea luptătorilor au fost organizate primiri festive, sau parade militare la Diosig (12 iulie 1945), Arad (25 iulie), Oradea (27 iulie), Timişoara (4 august), Huedin (6 august), Cluj (10 august), Sibiu (12 august) etc. 

Un loc distinct l-a ocupat parada militară desfăşurată la Bucureşti, la 23 august 1945, la care, în contextul ,,grevei regale”, nu a participat regele Mihai I.