Cum au fost batjocoriţi evreii: „În lagăr eram scos zilnic la munci din cele mai înjositoare, având de suportat şi batjocura populaţiei“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Evrei la muncă obligatorie Arhiva CNSAS
Evrei la muncă obligatorie Arhiva CNSAS

În decembrie 1940 a intrat în vigoare în România Decretul-Lege nr. 3984 prin care evreii au fost excluşi de la serviciul militar. Aceştia urmau să plătească o taxă ȋn cuantumul serviciului militar neefectuat şi să se supună regimului de muncă obligatorie care se desfăşura sub jurisdicţie militară.

În 1937, regele Carol al II-lea a încredinţat guvernarea Partidului Naţional Creştin condus de Octavian Goga şi A.C. Cuza. Avalanşa de decrete antisemite a culminat cu Legea cetăţeniei. Prin acest act normativ, aproximativ 200.000 de evrei şi-au pierdut cetăţenia şi deveneau fără cetăţenie. 

În decembrie 1940 a intrat în vigoare Decretul-Lege nr. 3984 prin care evreii au fost excluşi de la serviciul militar. Aceştia urmau să plătească o taxă ȋn cuantumul serviciului militar neefectuat şi să se supună regimului de muncă obligatorie care se desfăşura sub jurisdicţie militară.

Vreme de aproape patru ani, aceasta a fost legea care a stat la baza regimului de muncă obligatorie la care au fost supuşi evreii din România. Aceştia puteau să fie trimişi la muncă fie în interiorul localităţilor de rezidenţă sau acolo unde erau evacuaţi, fie ȋn detaşamentele exterioare de muncă, acolo unde condiţiile de muncă şi cazare erau extrem de dificile.

Destinul celor care au trecut prin experienţa muncii obligatorii a fost diferit de la caz la caz. Ȋn 1941, conform dezvăluirilor publicate de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, Preisler Froim locuia ȋmpreună cu familia ȋn Ploieşti. La ȋnceputul lunii iulie, la fel ca toţi evreii bărbaţi ȋntre 18 şi 60 de ani, acesta a fost ȋnchis ȋn unul din imobilele care aparţineau comunităţii. Ȋn noaptea de 12 spre 13 iulie ei au fost strȃnşi la centrul de recrutare şi trimişi pe jos spre lagărul de la Teiş, de lȃngă Tȃrgovişte. Froim ȋşi amintea „în timpul cȃnd eram ȋn lagăr, eram scos ȋn fiecare zi la munci din cele mai ȋnjositoare, avȃnd de suportat şi batjocura şi ȋnjurăturile populaţiei”. 

Evrei la muncă obligatorie CNSAS

Arhiva CNSAS

Ȋn 27 august 1941 s-a numărat printre evreii trimişi la detaşamentul de muncă de la Găeşti, unde era mai rău decât în lagăr. Aici a stat până pe 16 decembrie 1941, când Cercul de recrutare Dâmboviţa l-a trimis către Cercul Teritorial Buzău. Evreilor din zona petroliferă Ploieşti le-a fost condiţionată eliberarea din lagăr de părăsirea respectivei regiuni. Aşa a ajuns Froim Preisler să aibă domiciliul obligatoriu în Buzău. Deşi nu avea pe nimeni în localitate şi nici cu ce să se întreţină, şi aici a trebuit să facă muncă obligatorie.

La 23 mai 1942 a fost trimis cu Batalionul IV Drumuri în Basarabia, la Tarutino. Aici a spart piatră şi a construit drumuri până în octombrie. Următoarea destinaţie pentru Froim a fost Saba, în judeţul Cetatea Albă unde a lucrat până la 20 aprilie 1943. 

Jandarmeria din Saba l-a arestat şi trimis la închisoarea din Cetatea Albă. Ȋn 1941, în timp ce se afla în batalion de muncă obligatorie, soţia sa bolnavă se găsea la Ploieşti. Ea n-a putut să depună personal efectele cerute fiecărui evreu pentru efortul de război. Persoana trimisă de soţie a păstrat respectivele lucruri şi a falsificat dovada de depunere. Aşa a ajuns Froim Preisler să fie judecat şi condamnat la 5 ani de închisoare şi 20.000 lei amendă. El a fost transferat la închisoarea Rudului din Ploieşti, iar după 5 luni a fost amnistiat. Froim s-a întors la muncă obligatorie în Basarabia unde a stat până la 23 august 1944.

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite