Cum erau supravegheaţi copiii în comunism, în taberele şcolare şi în vacanţe

Cum erau supravegheaţi copiii în comunism, în taberele şcolare şi în vacanţe

Complexul de odihnă pentru copii al Uniunii Generale a Sindicatelor din România FOTO D. F. Dumitru

În perioada comunistă, nu doar adulţii erau spionaţi în timpul vacanţelor, ci şi copiii care mergeau în tabere şcolare. Ochii şi urechile Securităţii erau chiar profesorii racolaţi care îi însoţeau pe cei mici sau ofiţeri ai regimului, infiltraţi sub diferite motive printre elevi şi studenţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Numărul din ce în ce mai mare de copii şi tineri în taberele şcolare de pe cuprinsul ţării noastre în anii ’70 a determinat Securitatea să ia măsuri fără precedent, temându-se că elevii, concentraţi în număr mare, ar putea să săvârşească fapte ostile regimului. De o atenţie deosebită se bucurau taberele internaţionale. Conform unei statistici, în 1974, în taberele de la Costineşti, Năvodari, Buşteni, Izvorul Mureşului şi Pârâul Rece au fost peste 64.500 de copii români şi 7.500 de străini, iar în 1975 au fost peste 70.500 de tineri români şi 11.000 străini.
 

Securitatea nu avea vacanţă

 
În vacanţă erau doar elevii, întrucât Securitatea organiza cu mult timp înainte pregătirile pe linie informativă şi de supraveghere şi îşi lua măsuri pentru ca din rândul elevilor şi al studenţilor să nu apară elemente ostile noii orânduiri socialiste. Astfel, locurile de joacă şi de distracţie erau tot timpul supravegheate: se racolau cadre didactice din rândul celor care îi însoţeau pe elevi sau pe urmele lor se trimiteau informatori deghizaţi în diverşi angajaţi ai taberei. Pentru conspirativitate deplină, se foloseau parole. Sursele care se deplasau în tabere erau cunoscute de cei din Direcţia I-a a Securităţii cu cel puţin cinci zile înainte de începerea seriei, iar cele care mergeau în taberele internaţionale de la Costineşti, Năvodari, Pârâul Rece sau Buşteni erau raportate Direcţiei I-a cu cel puţin 20 de zile înainte, aflăm dintr-un document aflat în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi publicat în cadrul proiectului „România supravegheată“.
 

De ce se temea sistemul 

 
„Trebuie să avem în vedere şi perioada vacanţelor, când concentraţiile mari de tineri pot constitui medii vulnerabile, expuse influenţei unor elemente ostile“, se arăta în îndrumar. „Trăsăturile ce caracterizează tineretul, printre care dorinţa de afirmare, de manifestare a personalităţii, spiritul de colectivitate, elanul şi receptivitatea inerentă vârstei, în funcţie de condiţiile în care se materializează, pot lua uneori sensuri negative“, erau justificările lor. 
 
În primul rând, ofiţerii de Securitate se temeau că tinerii, consideraţi a fi „mândria ţării“, ajunşi într-o mare de oameni români şi străini, puteau fi instigaţi de cei din anturajul lor sau de noii prieteni să săvârşească diverse infracţiuni şi contravenţii: să facă trafic de valută, de materiale cu conţinut mistic ori pornografic, să discute ştiri difuzate de posturi de radio occidentale sau să scrie materiale cu conţinut duşmănos la adresa regimului. Securitatea avea de ce se teme. Mai multe înscrisuri anonime apăruseră în diverse locuri din ţară, multe scrise de cei de pe băncile şcolii, aşa cum o dovediseră ulterior expertizele. Celebru a rămas cazul elevului Mugur Călinescu, care fost anchetat şi ulterior a murit după ce a fost prins că a scris pe mai multe clădiri din Botoşani lozinci anticomuniste.
 
Când în tabere erau şi copii şi tineri străini, măsurile de urmărire se intensificau, întrucât regimul comunist se temea ca aceştia să nu afle informaţii ce ar fi putut periclita securitatea statului. De aceeaşi atenţie aveau parte şi taberele pentru pregătirea patriei (PTAP), care la vremea respectivă erau în număr de 20. 
 
 
Navodari Foto Comanescu Alexandru
 

Securişti obligaţi să sărbătorească Revelionul în tabără studenţească 

 
Securitatea nu avea limită în a angrena forţe care să spioneze tinerii români şi străini aflaţi în vacanţe. În anii ’70,  la Slănic Moldova se organizase o tabără de iarnă la care au venit 600 de studenţi din mai multe centre universitare din ţară, printre care patru sirieni, patru egipteni, cinci libanezi şi trei israelieni. Securitatea raporta mândră ce desfăşurare de forţe trimisese în micul orăşel. Astfel, se arată în raport,  după ce s-au folosit mai multe echipe de filaj, pe lângă studenţii străini a fost infiltrat un ofiţer care cunoştea limba engleză. Astfel, „s-a reuşit prevenirea unor incidente, după ce unii studenţi sirieni au încercat să provoace disensiuni între studenţii români şi cei străini“. Pentru a preveni o astfel de acţiune, studenţii arabi au fost grupaţi la o masă, în apropierea conducerii taberei. Ei erau încadraţi cu ofiţeri desemnaţi să-şi petreacă revelionul cu soţiile în acest loc. 
 

Poet urmărit în tabăra de folclor

 
Deşi Securitatea încerca să realizeze filajul fără ca studenţii să observe că sunt urmăriţi, nu a reuşit în toate cazurile. După mulţi ani, tinerii de altădată şi-au citit dosarul de urmărire şi au descoperit că ceea ce au simţit era real. Poetul Andrei Bodiu a povestit într-un interviu publicat în volumul „Învăţând istoria prin experienţele trecutului. Cetăţeni obişnuiţi supravegheaţi de Securitate în anii '70 – '80“ că a fost impresionat de mulţimea de securişti care se ţineau după el. „Eu eram un student singuratic, de pe urma căruia trăia o grămadă de oameni. Asta mi s-a părut colosal. Adică căpitani, locotenenţi, generali şi-au scris corespondenţă ca să ne pună mecanisme de ascultare în tabăra de folclor de la Târgu Jiu. Asta mi s-a părut absolut fabulos. Şi înspăimântător, pe de altă parte. Senzaţia era că erai foarte important, de fapt. Eu eram o persoană pentru care se pusese un enorm mecanism în funcţiune. Un mecanism birocratic extraordinar. Adică ăştia scriau: «E urmărit de atunci, a făcut următoarele chestii, e prieten cu următorii…» Şi societatea românească ţinea în spinare acest angrenaj teribil care, de fapt, iată cu ce se ocupa.“
 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările