Cum era numit tărâmul dintre Dunăre şi Mare, în 1870. Guvernul turc le-a interzis oierilor transilvăneni păşunatul aici

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ciobani în secolul XIX FOTO rememberbotosani.blogspot.ro
Ciobani în secolul XIX FOTO rememberbotosani.blogspot.ro

Oierii transilvăneni aveau interdicţie de la guvernul turc de a veni cu oile la păşunat în Dobrogea, sub stăpânirea turcilor. Mai mult decât atât, Dobrogea era considerată ca făcând parte din statul bulgar.

În 1870, Comisariatul Regal al Transilvaniei scrie o adresă prin care solicită Nobilului Scaun Treiscaune să înştiinţeze toţi proprietarii de ori care se află în jurisdicţia lor şi care erau cu turmele în Moldova şi Valahia cu privire la interdicţia de trecere a graniţei la păşunat în Dobrogea întrucât convenţia avută cu guvernul turc a expirat la data de 25 septembrie 1865. 
 

Actul scris în limba maghiară şi tradus în limba română a fost publicat în volumul „Dobrogea în Arhivele româneşti (1597 – 1989)“, care reuneşte 413 documente şi cărţi poştale inedite, culese de la Arhivele Naţionale ale României şi de la structurile sale judeţene, Serviciul Istoric al Armatei şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Coordonator al cărţii este dr. Virgil Coman, directorul Arhivelor Naţionale, Filiala Constanţa.
 

Iată o parte din cuprinsul adresei oficiale, în care se vorbeşte despre Dobrogea ca făcând parte din statul bulgar: „Oierii mai mari din Transilvania, care au fost eliminaţi de la păşunatul turmelor în provinciile limitrofe Dunării, în urma expirării în data de 25 septembrie 1865 a convenţiei avute în acest sens cu guvernul turc, de la locurile de şedere actuale Moldova şi Valahia, s-au adresat către vilaietele dunărene cu cererea ca lor să le fie permis din nou păşunatul pe pământurile statului din Bulgaria, în aşa numita Dobroge, unde s-au dus la păşunat în condiţii avantajoase înainte de 25 septembrie 1865, oferind şi garanţii pentru plătirea corectă a arendei păşunii.
 

Guvernul turc a înştiinţat Ministerul Imperial Regal Comun al Externelor despre aceasta, declarând că nu poate lua în considerare cererea acelor oieri, prilej cu care a cerut Ministerului Imperial Regal al Externelor menţionat, ca acesta să facă demersuri în ceea ce-i priveşte pe ei, pentru împiedicarea oierilor din Transilvania de a încălca interdicţia de păşunat în Dobrogea. 

ciobani

Ciobani de altădată FOTO povestidangheorghe.blogspot.ro

Teritoriul turc

Ministerul Imperial Regal Comun al Externelor a cumpănit în legătură cu sesizarea guvernului turc în acest sens şi în adresa cu nr. 3739 din 12 martie anul curent a declarat că guvernul turc este îndreptăţit pentru a rezilia contractele de păşunat în discuţie, în sensul propriului teritoriu şi supuşilor proprii, pentru a interzice oierilor din Transilvania să intre în Dobrogea, iar astfel dacă oierii din Transilvania ar călca pe teritoriul turc, contrar interdicţiei gvernului turc, aceasta ar fi de-o asemenea acţiune pe care Ministerul Imperial Regal Comun al Externelor nu ar proteja-o, şi astfel locuitorii Dobrogei şi autorităţile turce vor fi îndemnate la săvârşirea unor asemenea contramăsuri, care, ducând la disensiuni, ar atrage după sine consecinţe de mare importanţă“. Înştiinţarea face parte din fondul Prefecturii Cluj, dosar 43/ 1878.  

Din paşalâc turcesc,  mărgăritarul coroanei

Dar lucrurile aveau să se schimbe după numai şapte ani. Dobrogea a revenit la patria-mumă la 14 noiembrie 1878, după Războiul de Independenţă. În acea zi, trupele române au trecut Dunărea pe la Brăila înaintând spre Tulcea, ce era sangeacul (capitala) paşalâcului Dobrogea. La 23 noiembrie 1878, trupele au ajuns la Constanţa, luând în stăpânire total regiunea.
 

La 14 noiembrie 1878, Regele Carol I lansa două proclamaţii fundamentale pentru România. Una era adresată celor mai noi cetăţeni români: dobrogenii. Proclamaţia Domnitorului României către dobrogeni a fost tipărită în limbile română, turcă, greacă şi bulgară, fiind răspândită în foi volante, pe întreg teritoriul dobrogean. Cealaltă proclamaţie era destinată Armatei Române.
 

Proclamaţia Domnitorului României către dobrogeni

„Locuitori de orice naţionalitate şi religie,

Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân - de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa arbitrara, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi ocârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsă. Armata româna, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire.

Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii. În curând provincia voastră, pe cale constituţională, va primi o organizaţiune definitivă care va ţine seama de trebuinţele şi moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornice poziţia voastră cetăţenească. Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră“.

În ceea ce priveşte momentul intrării definitive a Dobrogei sub dominaţia turcă, opiniile istoricilor sunt împărţite. Nicolae Iorga era de părere că acest teritoriu a intrat definitiv sub stăpânirea otomană în 1416. C. C. Giurescu, Ştefan Ştefănescu şi Gheorghe I. Brătianu spuneau că acest lucru s-a întâmplat în 1417, iar Viorica Pervain— în 1420. Există, de asemenea, o serie de istorici care consideră că Dobrogea a căzut sub stăpânirea otomană în mai multe etape. 

Vă mai recomandăm:

Dobrogea, pământul făgăduinţei pentru mii de germani. Povestea etnicilor care îşi construiau case mici, dar biserici şi şcoli mari

Ziua în care Dobrogea a intrat în harta României. Domnitorii ţării au numit-o Mărgăritarul Coroanei

„Constituţia Dobrogei“: cum a vrut administraţia românească de după 1878 să combată „elementul slav“ infiltrat pentru pământ

Fascinanta istorie a turcilor şi tătarilor din România: de la stăpânii Dobrogei otomane la supuşii unei ţări ortodoxe

Peştera Movile, capsula timpului pentru 5,5 milioane de ani. Mediul din grotă, asemuit celui de pe Marte - viaţă fără oxigen

Straniul ordin dat de Vasile Pârvan în ajunul morţii sale. Părintele arheologiei româneşti este cel care a descoperit cel mai vechi oraş din ţara noastră – Histria

Triunghiul sacru din colţul Dobrogei. Bisericuţele din nuiele de la Izvoarele, Satu Nou şi Strunga

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite