Cum se alegeau medicii în Constanţa anului 1877: „Candidatul va examina câte trei bolnavi sau va face manipulaţiuni obstetricale pe manechin“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Candidaţii care voiau să fie medici la Constanţa după Războiul de Independenţă aveau de susţinut mai multe probe, printre care una scrisă, una orală şi una clinică.

Conform unui regulament din anul 1877, cei care doreau să fie medici trebuia să dea concurs în limba română. 
 

Regulamentul pentru concursul postului de medic al Comunei Constanţa prevedea că respectivul candidat trebuie să dea trei probe: una scrisă, una orală şi una clinică.
 

„Proba scrisă va trata despre o chestiune de igienă publică sau epidemiologie. Proba orală va trata despre o chestiune de medicină legală sau de obstetrică. La proba clinică fiecare candidat va examina câte trei bolnavi, adică: un caz de boli interne, unul de boli externe (chirurgie) şi unul de obstetrică sau va face manipulaţiuni obstetricale pe phantom (manechin). 

10 minute pentru examinarea pacientului

Toti concurenţii vor examina pe aceiaşi bolnavi şi vor face aceleaşi manipulări obstreticale pe phantom, retrăgându-se fiecare în camera de alături până ce-i va veni rândul de a vorbi asupra bolnavului.

Pentru această probă se acordă fiecarui candidat 10 minute pentru examinarea fiecărui bolnav, sau pentru facerea manipulărilor obstetricale pe phantom, şi alte 10 minute pentru răspunsuri“, se specifica în regulamentul descris în volumul „Constanţa. Mărturii documentare“, coordonat de Virgil Coman şi Constantin Cheramidoglu, de la Arhivele Naţionale, filiala Constanţa. 
 

Concurenţii care nu întruneau 180 puncte ca cifră generală a notelor dobândite la cele trei probe de la membrii juriului nu erau admişi.
 

Medicul care nu se va prezenta la post în curs de o lună după numirea lui în funcţie pierdea postul.

Juriul era compus dintr-un membru al Consiliului Sanitar Superior, după ordinea alfabetică, din doi profesori ai Facultăţii de Medicină din Bucureşti, delegaţi de consiliul profesoral al acelei facultăţi şi de doi medici primari ai Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti, care erau traşi la sorţi.

Vă mai recomandăm:

Cum se făcea plajă la începutul secolului trecut. Femeile şi bărbaţii se îmbăiau separat, iar damele nu aveau voie să se plimbe în lenjerie prin faţa bufetului

Cadrilater, istoria ascunsă a unor graniţe semnate cu sânge - pământul românesc smuls Dobrogei de Marile Puteri

Insula Şerpilor, rana deschisă a României, de la stăpânirea bizantină la cea a „Sublimei Porţi“. Detalii din culisele faimosului proces de la Haga

Anatole Magrin, primul care a surprins Constanţa în imagini. Istoria fascinantă a celui care a fost fotograful regelui Carol I

Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite