Cum a ajuns o româncă get-beget campioană europeană la kurash, sport de luptă tradiţional tătăresc. „Părinţii mei au aflat dintr-un ziar că fac judo“

Cum a ajuns o româncă get-beget campioană europeană la kurash, sport de luptă tradiţional tătăresc. „Părinţii mei au aflat dintr-un ziar că fac judo“

Eugenia Costache, campioana europeană la kurash

Kurash-ul este un gen de luptă care datează din anul 1.500 î.Hr. şi care a devenit de-a lungul timpului unul dintre sporturile tradiţionale ale tătarilor. Este asemănător cu judo, sportul tradiţional japonez, iar tătarii îl practicau la diverse ocazii: nunţi, botezuri, sărbători câmpeneşti.

Ştiri pe aceeaşi temă

Eugenia Costache (36 de ani) a devenit în luna aprilie prima româncă medaliată cu aur la Campionatul European de Kurash, ce a avut loc în Grecia, la Tesalonic. Născută pe meleagurile Dobrogei, în Constanţa, sportiva a luat contact cu acest sport, tradiţional tătăresc, în copilărie.

Până să ajungă campioană la Kurash, Eugenia Costache a început cu gimnastica, la vârsta de 7 ani, sport ales de părinţii ei deoarece „aveau fată, nu băieţoi“. „Nereuşindu-mi un element la gimnastică am fost nevoită să rămân în sală, pentru a-l perfecţiona. Atunci am tras cu ochiul la antrenamentul de judo, ce se desfăşura tot acolo, şi l-am îndrăgit imediat. Deoarece erau mai mulţi băieţi, părinţii nu m-au lăsat să fac acest sport. Aceasta este o atitudine generală a părinţilor care au fete“, spune Eugenia.

A început să facă antrenamente de judo fără ca părinţii ei să bănuiască ceva. După un an a participat la prima competiţie sportivă din viaţa ei şi a luat medalia de bronz. „Ai mei părinţi au aflat că fac judo din ziar, atunci când am luat o medalie, deoarece au publicat o poză cu mine. Nu au mai avut de ales şi m-au lăsat să fac judo. Eram tare firavă, chiar nici nu aveam categorie pentru vârsta mea“, povesteşte tânăra.

După acest moment performanţele ei au început să apară la judo. La 11 ani a devenit campioană naţională. Apoi, a devenit membră a lotului naţional de judo şi, spunea ea, doar la seniori a cucerit la Cupa României, Campionatele Naţionale şi Campionatele Balcanice peste 30 de medalii, dintre care 24 doar de aur. Are centură neagră cu doi dani la judo.

„După 2008, după ce am născut, am încercat să stau departe de lotul naţional de judo. Trebuia să aleg între a participa la mondiale şi să nasc un copil. Familia a contat întotdeauna mai mult decât sportul. A fost anul când a cucerit medalia Alina Dumitru“, povesteşte Eugenia Costache. De altfel, pentru întemeierea unei familii a luat şi decizia de a se muta din Constanţa în judeţul Argeş, acolo unde locuieşte în prezent alături de soţ şi cei doi copii.



Campioană europeană la kurash

Fiind campioană în judo, Eugenia a încercat şi alte sporturi asemănătoare cu acesta. Până să ajungă la kurash, în anul 2012 a participat la un campionat mondial de sambo (sport tradiţional rusesc), devenind prima româncă medaliată cu aur în acest sport. „Sunt prima sportivă din România care câştigă o Cupă Mondială la Sambo. În cap de serie au vrut să mă elimine, antrenorul a făcut contestaţie şi aşa am mers mai departe. În finală, când toţi ochii erau pe noi, nu a mai încercat nimeni nimic“, spune campioana.

Fiind născută şi crescută în Dobrogea, Eugenia ştia de existenţa luptelor tradiţionale tătăreşti. Chiar la sala de sport unde se antrena zilnic la judo, cu profesorul Gelal Feuzi, fata a asistat la aceste lupte.

După anul 2016, când doi colegi de-ai ei au participat în Grecia la Campionatul European de Kurash şi au obţinut medaliile de aur şi de argint, Eugenia Costache a început să se documenteze mai mult despre regulile şi istoria kurash-ului. „Am luat legătura cu preşedintele Uniunii Democrate Tătare (UDT), Naim Belgin, şi i-am spus că vreau să particip la competiţiile de kurash. De fapt, lui îi datorez performanţele mele în acest sport. Diferenţa dintre judo şi kurash este că în cel din urmă nu ai voie să faci procedee de sacrificiu şi sol, adică e un fel de judo dar în picioare“, explică Eugenia Costache alegerea făcută.

Prima participare a româncei la o competiţie de kurash a fost campionatul european din 2018, unde a cucerit argintul, fiind bătută în finală de o turcoaică. Anul acesta a devenit campioană europeană şi se pregăteşte pentru mondiale.

Antrenor de judo şi profesor de sport

De când s-a retras din activitatea competiţională la judo, Eugenia Costache s-a dedicat familiei şi carierei de antrenor. În paralel, este profesor de educaţie fizică şi sport la o şcoală din Piteşti, judeţul Argeş.

„Antrenez aproximativ 40 de copii la clubul CS Real Bradu din comuna în care locuiesc acum cu familia. Am mers din poartă în poartă pentru a le vorbi despre acest sport şi a-i determina să vină la antrenamente. De anul acesta o să începem şi participarea la competiţii de anvergură. Pe unii, o să-i învăţ şi luptele tătăreşti“, spune Eugenia.

Singurele competiţii la care mai participă sunt cele de kurash. Pentru asta se antrenează la Centrul Olimpic de Juniori Piteşti (centrul de judo), iar pentru antrenamente specifice vine în Dobrogea, la Constanţa.



Kurash, stil de luptă tătăresc

Kurash este unul dintre cele 20 de stiluri de luptă tătăreşti, numite generic „Kureş“. Doar cinci stiluri sunt mai cunoscute, organizându-se şi concursuri internaţionale. Kurash, sport în care Eugenia Costache este campioană europeană, este stilul uzbec, răspândit pe  patru continente, iar la campionatul european din acest an au participat aproximativ 30 de ţări.

„Cu două decenii în urmă, Kurash a fost reînviat de un binecunoscut maestru al Kurashului uzbec, al Samboului şi al Judoului, Komil Yusupov , care a început o amplă cercetare de descoperire a Kurash-ului istoric şi de modernizeze, astfel încât să răspundă cerinţelor şi standardelor internaţionale ale sporturilor competiţionale şi ale luptelor“, a declarat Naim Belgin, preşedintele UDT.   

În mod tradiţional, regulile Kurash-ului interzic lupta la sol. Odată ce genunchiul unuia dintre luptători atinge solul, arbitrul opreşte meciul, iar concurenţii trebuie să repornească lupta lor din poziţia iniţială verticală (în picioare). Nu este permisă priza pe picioare sau pantaloni, să se folosească tehnicile de forţare a articulaţiilor, lovirile şi strangulările.

„Acest lucru face din kurash un sport cu adevărat rapid, dinamic şi interesant de urmărit. De asemenea, îi ajută pe sportivi să evite rănirile fiind unul dintre cele mai sigure stiluri de arte marţiale“, adaugă Naim Belgin.

România participă la competiţiile organizate de Asociaţia Internaţională de  Kurash (IKA) prin intermediul Uniunii Democrate Tătare, proiectul unei federaţii române de kurash fiind dezbătut în acest moment în sălile de judecată, deoarece Ministerul Tineretului nu şi-a dat acordul.

„Criteriile de selecţie a sportivilor la concursurile internaţionale, campionate mondiale şi europene se fac valoric şi nu etnic, deoarece pentru noi importantă este promovarea sporturilor tătăreşti“, mai spune preşedintele UDT.

Pe aceeaşi temă:

DOCUMENTAR Cum a ajuns oina, din sport naţional, un joc uitat. Invenţia jocului: ciobanii dădeau cu bastonul în minge, iar copiii o aduceau înapoi

Cine este tânărul tenismen tătar care a pus umărul la calificarea României în faţa Marocului în Cupa Davis. „Aveam nevoie de acest meci”

Medicul urgentist care predă dansul grecesc şi-l execută la perfecţie: „Am avut spectacole chiar după noaptea de gardă“

Românii care au înfiinţat prima livadă de migdali din ţară, după '89. Investiţia a ajuns la 200.000 de euro

Şef de promoţie fără bani de facultate, angajat consilier personal al unui primar. „Tatăl lui ne-a solicitat o bursă şi i-am oferit această variantă“





 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: