Controverse majore legate de proiectul pentru Legea Pescuitului. „Mafia are deja coşmaruri”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pescari la Marea neagră foto: Pescăria lui Matei
Pescari la Marea neagră foto: Pescăria lui Matei

În Parlamentul României se va dezbate începând din această toamnă o propunere legislativă care va aduce schimbări majore în ceea ce priveşte pescuitul comercial, sportiv sau recreativ. Proiectul, anunţat în spaţiul public, a trezit destule controverse.

Deputatul liberal Bogdan Bola este unul dintre iniţiatorii acestei Legi a acvaculturii, numită de toţi „Legea pescuitului”, pe care o consideră extrem de necesară. 

„În acest moment există 12 acte normative care reglementează acest domeniu. Este un haos total de care beneficiază anumite grupuri de interese sau persoane care nu doresc ca România să intre în normalitate din acest punct d vedere”, spune Bola. 

Proiectul a fost depus la Senat, urmând să fie dezbătut după ce parlamentarii vor reveni din vacanţă.

„Un indiciu că această lege face un lucru bun este faptul că toată lumea ne înjură. Noi nu apărăm interesele nimănui, ci aducem ordine. Pescarul recreativ ne înjură, de exemplu, pentru că limităm numărul de scule la o partidă de pescuit recreativ. Este anormal să mergi cu 20 de undiţe şi să spui că tu eşti un pescar care ai venit să te recreezi. Pescarii comerciali ne înjură că am interzis setcile, năvoadele în anumite zone deoarece creează un real masacru”, spune deputatul Bola.

Noutăţile controversate ale Legii pescuitului

Printre cele mai importante modificări aduse prin această iniţiativă se numără interdicţia pescuitului comercial pe apele publice interioare (râuri, lacuri, baraje), cu excepţia Dunării, Deltei şi a Prutului (râu de frontieră, în care Republica Moldova pescuieşte comercial). Iniţiatorii explică faptul că pe apele interioare, pescarii comerciali fac raportări de 20-30 de kilograme de peşte lunar, ceea ce demonstrează că un astfel de pescuit nu este sustenabil sau că pescuitul la „negru” este în floare. „Nu ai cum să trăieşti vânzând 27 de kilograme de peşte într-o lună”, explică deputatul Bogdan Bola. 

O altă modificare importantă priveşte pescuitul comercial în Delta Dunării. Aici vor fi interzise setcile şi năvoadele, inclusiv în Lunca Dunării. Năvodul va fi permis, în anumite condiţii şi perioade, doar în Complexul Lagunar Razim – Sinoe. 

Proiectul de lege prevede şi interzicerea pescuitului comercial pe timp de noapte şi imposibilitatea de licenţiere a ambarcaţiunilor care au motoare de peste 60 de cai putere.  

Tot în Delta Dunării se va introducerea conceptul de piaţă lacustră (piaţă locală de peşte).  „Pescarul va vinde direct din barcă o parte din peştele capturat în locuri amenajate de primărie sau ARBDD. În acel moment pescarul va vinde peştele la preţul zilei, nu la preţul impus de cherhana. Acum, pescarul este obligat să predea tot peştele prins la cherhana, la un preţ stabilit de cherhanagiu”, explică iniţiatorul. 

De asemenea, tot în deltă, pescarii vor putea vinde fiscalizat peşte către centrele gastronomice locale. 

Pentru cei care vor încălca legea, proiectul de Lege a pescuitului vine cu pedepse mai aspre. De exemplu, braconajul se poate pedepsi cu până la 7 ani de închisoare. Vor fi pedepsiţi şi pescarii care nu protejează mediul înconjurător, ei fiind obligaţi să aibă asupra lor saci pentru colectarea deşeurilor.

Pescarii vor da examen

Noua lege vorbeşte despre patru timpuri de pescuit: comercial, recreativ, sportiv, familial (pentru pescarii comerciali). La acestea se adaugă şi cel ştiinţific care se va realiza în anumite condiţii şi de către instituţiile de cercetare în domeniu. 

Iniţiatorii spun că au avut în vedere, atunci când au lucrat la proiect, modelul german de lege a acvaculturii. Pescarii sportivi/recreativi trebuie să facă unele cursuri timp de şase săptămâni şi să dea câteva teste. „Astfel de cursuri sunt normale deoarece extragi o resursă a ţării şi trebuie să ştii şi cum să o faci. În plus, astfel de cursuri ar limita numărul pescarilor prinşi cu peşte subdimensionat care invocă faptul că nu ştiau că e prea mic peştele. Pescarul care vrea să protejeze natura nu are nicio problemă nici cu aceste cursuri, nici cu taxele, cu nimic, El vrea să vadă că o parte din banii lui se întorc în natură. El vrea să vadă că are ce să pescuiască”, spune Bogdan Bola. 

Ca atare, în proiectul prevede ca 35% din toate taxele încasate de la pescari să se întoarcă în repopularea cu peşte a apelor. 

„Un proiect anticonstituţional”

Federaţia Română de Pescuit Sportiv solicită Senatului să respingă acest proiect deoarece „este profund neconstituţional, încălcând regimul proprietăţii publice”. Federaţia arată, printre altele, că pescuitul sportiv este recunoscut ca sport şi intră sub incidenţa Legii 69/2000 privind educaţia fizică şi sportul, iar în proiectul de lege supus dezbaterii, pe lângă pescuitul sportiv, se introduce şi noţiunea de pescuit recreativ, activitate care nu se regăseşte în Codul CAEN”. 

În mediul online a apărut chiar şi o petiţie online prin care se cere respingerea proiectului.  „Inovaţia constă în faptul că transformă o activitate sportivă într-o activitate necomercială, la care mai adaugă o activitate intitulată pescuit recreativ”, spun iniţiatorii petiţiei.

„Mafia pescuitului are coşmaruri”

Mălin Muşatescu, fost guvernator al deltei Dunării salută apariţia unui astfel de proiect legislativ. Modificările cu privire la pescuitul comercial din deltă, care vor da posibilitatea pescarilor să vândă direct o anumită cantitate de peşte „a pus pe jar deja cherhanagii şi federaţiile care le reprezintă interesele, care îşi văd puse în pericol monopolul asupra peştelui (ei pun preţul peştelui – un preţ ce variază între 0,5 lei şi 7 – 8 lei/kg de peşte) în condiţiile în care pescarii arondaţi cherhanalei nu au dreptul legal să vândă peştele la o altă cherhana”, explică Muşatescu. 

De asemenea, fostul guvernator spune că la Marea Neagră „mafia pescuitului la rapană are deja coşmaruri, după ce a reuşit să modifice în acest an legea Prohibiţiei, obţinând permisiunea să folosească draga aspirantă (interzisă până în 2021) în apele Rezervaţiei Delta Dunării. De asemenea, mafia pescuitului la scrumbie (şi tangenţial la păstrugă) nu va mai avea privilegiile pe care anul acesta le-a oferit prin mărirea înălţimii plasei de scrumbie la Marea Neagră”.

Proiectul de lege a primit aviz consultativ negativ din partea Consiliului Legislativ şi aviz pozitiv din partea Consiliului Economic şi Social. 

Vă recomandăm şi: 

Consecinţele braconajului: „Când eram copil, prindeam ştiuca în canalul din spatele casei, acum alergi jumătate de Deltă pentru un peşte“

Braconaj în zone strict protejate din Delta Dunării. Plase de pescuit, descoperite în zona Insulei K

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite