Controverse legate de „Ziua Domnului“. Cine greşeşte când celebrează duminica sau sâmbăta ca „Ziua de odihnă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Creştinii sărbătoresc „Ziua Domnului“ duminica, o zi nelucrătoare, o zi în care lumea se opreşte atât din treburile casnice, cât şi din responsabilităţile care le revin la serviciu. Însă sunt anumite culte care susţin că adevărata zi de odihnă este sâmbăta.

Conform Bibliei, Dumnezeu a făcut lumea în şase zile, iar în cea de-a şaptea zi „Dumnezeu S-a odihnit de toate lucrurile Sale în ziua a şaptea pe care a sfinţit-o şi a binecuvântat-o.” Cea de a şaptea zi este sâmbăta, prima zi a săptămânii fiind duminica. Aşadar, crearea lumii este unul dintre principalele argumente ale cultelor care susţin că sâmbăta este „Ziua Domnului” (în special adventiştii de ziua a şaptea).

Până la ieşirea din robia babilonică, în Scriptură nu se mai vorbeşte de o zi specială, o zi în care evreii ar avea un comportament deosebit. Un alt argument pentru susţinerea zilei de sâmbătă este citatul din cartea Ieşire 20, 8-11: „Adu-ţi aminte de ziua de sabat ca s-o sfinţeşti. Să lucrezi şase zile şi  să-ţi faci toate lucrările tale. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău. Să nu faci nicio lucrare nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici servitorul tău, nici servitoarea ta, nici animalele tale, nici străinul care este înăuntrul porţilor tale. Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile şi pământul şi marea şi tot ceea ce este în ele, iar în ziua a şaptea s-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de sabat şi a sfinţit-o.”

Odată cu venirea lui Iisus Hristos pe pământ, ziua de sărbătoare şi odihnă a devenit duminica. Astfel, principalele biserici creştine, cea Ortodoxă şi cea Romano-Catolică, cinstesc ziua Învierii Mântuitorului, adică ziua de duminică.

De asemenea, Apostolii lui Iisus cinsteau prima zi a săptămânii, adică duminica: „În prima zi a săptămânii, când erau adunaţi ca să frângă pâinea, Paul, care avea să plece a doua zi, le vorbea. El şi-a prelungit predica până la miezul nopţii.” (Faptele Apostolilor, capitolul 20).

Apostolul Pavel scrie în epistola către Coloseni: „Aşadar, nimeni să nu vă judece cu privire la mâncare şi la băutură, cu privire la sărbătoare sau la lună nouă sau la sâmbătă: Acestea sunt umbra celor ce vor veni, dar trupul este al lui Hristos.”

Imediat după întemeierea Bisericii în ziua Cinzecimii sau Pogorârii Duhului Sfânt, creştinii se adunau pentru a celebra Euharistia duminica. Aceasta a devenit o zi sfântă, o zi în care nu lucrează, participă la slujbele religioase şi se odihnesc. Biserica a rânduit pe lângă ziua de duminică şi alte zile de sărbătoare în cursul săptămânii, zile dedicate unor sfinţi importanţi sau unor momente deosebite din viaţa Mântuitorului.

Pe aceeaşi temă:

Cine au fost Petru şi Pavel, personaje în cinstea cărora creştinii postesc. Cum au ajuns ei ocrotitorii sistemului penitenciar

Lista celor mai puternice blesteme. Cum poţi scăpa atunci când cineva îţi vrea răul

Cum au ajuns românii să se închine la „papucelul“, „centura“ sau „gheata“ unor sfinţi. Ce spun teologii despre aceste obiceiuri




 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite