Consulatul rus, pichetat de musulmani. Apel pentru fraţii din Crimeea, de Ziua Drepturilor Omului

Acţiunea de pichetare a Consulatului General al Federaţiei Ruse la Constanţa, care are loc joi, 10 decembrie, ora 14, este organizată de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România.

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România organizează joi, 10 decembrie, începând cu ora 14.00, o acţiune de pichetare a Consulatului General al Federaţiei Ruse la Constanţa. Acţiunea este organizată cu prilejul Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului şi urmăreşte să atragă atenţia din nou asupra situaţiei cu care se confruntă tătarii din Crimeea. Un protest similar a avut loc în primăvară, iniţiată de o grupare ruptă din UDTTMR şi condusă de un fost lider, Negiat Sali.

Reprezentanţii UDTTMR vor depune o scrisoare la Consulat, în care fac referire la istoria tătarilor şi la drepturile pe care ei le solicită în prezent. Scrisoarea va mai fi transmisă şi către reprezentanţele diplomatice ale Federaţiei Ruse, Turciei, Ucrainei şi Statelor Unite ale Americii la Bucureşti.

La propunerea membrilor Consiliului de Coordonare al Congresului Mondial al Tătarilor Crimeeni, care s-au întrunit în luna octombrie la Kiev, astfel de acţiuni de protest sunt organizate cu prilejul Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului în toate ţările în care trăiesc etnici tătari, pentru a atrage astfel atenţia la nivel internaţional asupra problemei anexării Peninsulei Crimeea, în februarie 2014, de către Federaţia Rusă.

Scrisoarea tătarilor către ruşi

Iată ce conţine scrisoarea Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România:

„În România suntem aproximativ 40.000 de tătari. Cei mai mulţi trăiesc în Dobrogea, dar există o comunitate importantă şi în capitala Bucureşti.

Prezenţa tătarilor pe teritoriul românesc poate fi atestată încă din secolul al XIII-lea, iar cei mai mulţi au sosit pe aceste meleaguri după 1783 când Hanatul Crimeii a fost anexat de Imperiul Rus. Tătarii au fost nevoiţi să îşi părăsească teritoriul natal, Crimeea, din cauza politicilor ţariste şi au ales să se îndrepte spre Imperiul Otoman, o parte a acestora stabilindu-se în Dobrogea.

Mai mult, politica ţaristă îndreptată împotriva populaţiei tătare a fost dublată şi de organizarea unei colonizări masive cu ruşi şi a ştergerii sistematice a oricăror urme ale civilizaţie tătare din Peninsula Crimeea. În urma acestor valuri de emigrare, compoziţia etnică a Crimeii s-a schimbat radical. Din majoritate, tătarii crimeeni au ajuns o minoritate în teritoriul lor natal. Din sutele de geamii au mai rămas în picioare doar câteva, iar din zecile de palate ale hanilor s-a mai păstrat doar cel de la Bahcesaray.

Politicile ţariste de asimilare a populaţiei tătare şi de distrugere a oricărei urme de cultură a acestora au continuat şi în timpul regimului bolşevic. Momentul culminant al acestor politici l-a reprezentat 18 mai 1944 când, la ordinul lui Stalin, întreaga populaţie tătară, bărbaţi, femei, copii şi bătrâni, a fost urcată într-o singură noapte în vagoane de animale şi trimisă spre Asia Centrală, Urali sau Siberia. Cei mai mulţi au murit pe drum, iar cei care au reuşit să ajungă la destinaţia finală au fost nevoiţi să trăiască în lagăre speciale.

În ciuda acestor greutăţi, tătarii crimeeni nu au încetat să lupte pentru a-şi recâştiga drepturile. Şi, cel mai important, în lupta lor nu au apelat niciodată la violenţă. Acest principiu este cel mai bine rezumat de liderul lor, Mustafa Abdulcemil Kirimoglu: „o luptă naţională în care curge sângele unui om nevinovat este un eşec”.

După prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, procesul de întoarcere s-a complicat, Crimeea devenind atunci parte a Ucrainei. În ciuda acestor schimbări, tătarii crimeeni au continuat să îşi urmeze scopul, revenirea în Crimeea devenind chiar un factor de stabilitate în peninsula măcinată de conflicte interetnice.

Tătarii din România au fost tot timpul legaţi direct de Crimeea. Pentru ei, aceasta este „Yeşil Ada” (Insula Verde), teritoriul lor natal. Istoria tătarilor din Dobrogea este strâns legată de cea a tătarilor din Crimeea. În perioada interbelică, când teroarea instituită în U.R.S.S. de Stalin asupra tătarilor din Crimeea era în creştere, tătarii din Dobrogea au organizat mişcarea naţională din jurul revistei EMEL care îşi propunea să recreeze Republica Populară Crimeea, stat care a funcţionat pentru o scurtă vreme, în 1917-1918.

Instaurarea regimului comunist în România a rupt toate legăturile tătarilor din Dobrogea cu patria lor natală Crimeea. După Revoluţia din 1989, contactele au început să fie reluate iar tătarii din România au început să viziteze frecvent Crimeea şi să se implice activ în ajutorarea conaţionalilor.

Anexarea Crimeii în februarie 2014 de către Federaţia Rusă prin încălcarea tuturor normelor internaţionale, reprezintă un nou moment critic în istoria tătarilor crimeeni.

Noi, tătarii din România, comunitate istorică a Dobrogei, cetăţeni loiali ai unei ţări membre NATO şi U.E., care şi-a propus respectarea drepturilor omului, a normelor şi tratatelor internaţionale, cerem încetarea de îndată a anexării Crimeii şi revenirea acesteia la Ucraina. Federaţia Rusă trebuie să îşi respecte angajamentele luate pe plan extern, inclusiv acelea legate de respectarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a vecinilor săi, deci şi a Ucrainei.

Revenirea Peninsulei Crimeea la Ucraina ar fi pasul obligatoriu în detensionarea situaţiei în Estul Europei şi în bazinul Mării Negre şi ar ajuta la găsirea de soluţii avantajoase pentru cooperare şi colaborare. Acest lucru este cerut de comunitatea internaţională, de statele membre ale Uniunii Europene şi N.A.T.O., inclusiv de România.

Îngrijoraţi de soarta conaţionalilor noştri, cerem, de asemenea, ridicarea sancţiunilor impuse lui Mustafa Abdulcemil Kirimoglu, liderul tătarilor crimeeni, Refat Ciubarov, Preşedintele Meclisului Naţional al Tătarilor Crimeeni, şi celorlalţi membri ai Meclisului care nu au voie să mai intre în patria lor natală, Crimeea!

Cerem eliberarea imediată a tuturor deţinuţilor politici tătari crimeeni!

Cerem încetarea imediată a tuturor presiunilor asupra populaţiei tătare crimeene, acordarea imediată de libertăţi democratice de asociere, exprimare, funcţionare instituţională şi respectarea normelor europene de convieţuire interetnică!

Cerem să se accepte intrarea pe teritoriul Peninsulei Crimeea a observatorilor care reprezintă instituţiile şi organizaţiile internaţionale!“

Ce s-a întâmplat la protestul anterior

„Rusia, afară din Crimeea!“ au scandat cei 100 tătari strânşi luni, 18 mai, în faţa Consulatului Federaţiei Rusiei de la Constanţa. Protestul a avut loc chiar în ziua în care se împlinesc 71 ani de la surghiunul tătarilor din Peninsula Crimeea, comandat de Stalin.

Manifestanţii au arătat că nu li se mai permite legătura cu fraţii din teritoriul anexat de Rusia în februarie 2014. „Poporul rus trebuie să înlăture acest regim totalitar şi abuziv. Tătarii sunt persecutaţi în patria lor mamă, vor să-i izgonească de pe pământul strămoşesc“, a declarat Sali Negiat, fostul deputat al minorităţii tătare, organizator al demonstraţiei la care au participat membri ai Consiliului Civic tătar. Un protest scris a fost depus în cutia poştală a Consulatului Rus, care a rămas închis pe toată durata acţiunii.

Pe aceeaşi temă:

FOTO „Rusia, afară din Crimeea!“ Tătarii au protestat în faţa Consulatului rus

Un tătar la Palatul Victoria. Aledin Amet, noul consilier al lui Victor Ponta