Constanţa şi Valu lui Traian, învăluite într-un miros de fecale. De patru zile, autorităţile ridică din umeri
0
Începând de sâmbătă seara, locuitorii Constanţei şi ai comunei alăturate Valu lui Traian simt periodic un puternic miros de fecale. Autorităţile nu găsesc sursa poluării bănuind că e vorba despre fertilizarea agricolă cu bălegar a câmpurilor extravilane.
De câteva zile, în Constanţa şi în comuuna alăturată Valu lui Traian, trebuie să închizi geamurile şi să eviţi să ieşi afară în anumite perioade ale zilei, din cauza unui puternic miros de fecale, greu de suportat.
Necazul a început în seara zilei de sâmbătă, 18 septembrie, când în tot oraşul Constanţa a mirosit a fecale, apoi „norul“ pestilenţial a ajuns în Valu lui Traian, la 10 kilometri de oraş. Deşi au fost oameni care au apelat la 112, la RAJA sau la Garda de Mediu, nimeni dintre cei îndrituiţi nu a identificat sursa. De atunci, mirosul se simte zilnic. Şi cu toate că au trecut patru zile, cauza a rămas neidentificată.
Bălegarul de pe aripile vântului
Garda de Mediu Constanţa a transmis abia marţi, 21 septembrie, un comunicat în care transmite că mirosul ar fi unul specific gunoiului de grajd. Instituţia nu a identificat însă şi sursa poluării.
„Echipa de control a sesizat în zona de la intrare în oraş dinspre Valu lui Traian miros de gunoi de grajd. Sursa posibilă a mirosurilor ar putea fi împrăştierea gunoiului de grajd pe solele agricole. La verificările în teren au participat şi reprezentanţii Poliţiei Locale Constanţa şi Valu lui Traian pentru identificarea sursei generatoare de disconfort olfactiv“, spun comisarii de Mediu.
Garda de Mediu Constanţa a avertizat că mirosul degajat de la împrăştierea gunoiului de grajd, pe terenurile agricole, de către fermieri, le poate aduce acestora amenzi cuprinse între 7.500 şi15.000 lei pentru persoanele fizice sau între 50.000 şi 100.000 lei pentru persoanele juridice. Dar deocamdată, nu a dat nicio sancţiune - că nu a găsit pe nimeni vinovat.
Staţiile Mediului nu arată că e poluare, deci nu e
Nici ISU Dobrogea, sesizat prin 112, nu a descoperit vreo sursă a poluării aerului. „Nu avem avarii în zonele de unde au venit apelurile“, a venit şi răspunsul RAJA.
Angajaţi ai Primăriei Constanţa au simţit şi ei mirosul, dar spun că tot Mediul, prin Agenţia de Mediu, poate detecta sursa, prin staţiile de verificare a calităţii aerului. Ţinând cont şi de direcţia din care bate vântul, detectarea se poate face simplu – consideră edilii.
Şi totuşi, Agenţia de Mediu Constanţa nu are niciun indicator de alarmă în staţiile instalate prin oraş. Iar dacă staţiile nu arată că e poluare, înseamnă că aerul e, de fapt, curat. „Am făcut o analiză a măsurătorilor de la staţiile de monitorizare din Constanţa şi nu s-a indicat nimic, niciun indicator mărit. Se zice că ar fi de la gunoiul de grajd. A mai fost chestiunea asta acum vreo 4 ani, iar din cauza vântului se propagă mirosul din zona limitrofă către oraş. Ar fi o potenţială sursă“, arată Latif Celzin, directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Constanţa.
Directorul APM Constanţa a explicat cum se face cercetarea în astfel de situaţii. „Echipele din teren fac măsurători, dar totul depinde de indicatorii care apar. Dacă e benzen, de exemplu, ne orientăm către agenţii economici din zona respectivă cu activitate în domeniu. Este greu ca mirosul olfactiv să-l identifici repede şi clar“, afirmă Latif Celzin.
Mirosul, test pentru COVID
Fără o sursă sigură de poluare, cu autorităţi care spun că umblă pe câmp pentru a descoperi de unde vine mirosul, situaţia a generat numeroase glume în mediul online. La postarea de pe Facebook a Gărzii de Mediu, au început glumele, dar şi criticile. „Să vadă dacă avem miros. Cine nu simte mirosul să îşi facă test COVID“, râde un constănţean. „În Constanţa se justifică deci masca. Pute!“, scrie un alt localnic.
Sunt şi români din diaspora care comentează că românii de acasă sunt prea sensibili şi se plâng din orice şi de orice. „Sunt stabilit în Danemarca, o ţară în care se încearcă o producţie cât mai ecologică, o ţară unde toţi fermierii folosesc gunoi de grajd şi da, miroase pentru 2-3 zile, dar nimeni, absolut nimeni nu strâmbă din nas“, observă un „străin“.
Mai mult, cineva consideră că această metodă, folosirea bălegarului la fertilizare, ar trebui folosită la scară largă: „În Germania şi Austria asta este la ordinea zilei. Am rămas siderată văzând că în România se dau amenzi. De ce nu încurajaţi folosirea îngrăşămintelor naturale?“
Se încarcă comentariile...
