Constanţa: Ce respiră sudiştii: metale grele!
0
Pulberea cărămizie care a căzut săptămâna trecută în mai multe oraşe din sudul şi sud-estul ţării avea în componenţă fier, cupru, plumb, crom, nichel, cadmiu, zinc, arseniu. Existenţa metalelor grele a fost revelată ieri de analizele efectuate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa (APM)
La finele săptămânii trecute, peste Constanţa şi împrejurimi s-a aşternut un praf de culoarea cărămizie. Consistenţa sa l-a făcut vizibil pe maşini şi pe rufele puse la uscat în aer liber. Patronii de spălătorii auto au fost fericiţi că aşa încasări n-au avut de când au pornit afacerea. „Am avut încasări de 200% faţă de o zi bună“, a afirmat Ion Butu, patronul Mary Star Service din Constanţa. „Până la ora 16 nu am găsit nicio spălătorie liberă. Din cauza prafului ăstuia roşu. Am crezut c-a plouat cu noroi“, era uimită Nesrin Yucetaş, o şoferiţă din Constanţa.
Constănţeanul, ăla roşu de respiră greu
Specialiştii Agenţiei de Protecţia Mediului (APM) Constanţa au prelevat probe pentru a stabili componenţa prafului, iar rezultatele analizelor dovedesc o realitate de necrezut. În aerul respirat de constănţeni s-au găsit: cuprul (în concentraţie de 887,96 mg/kg), fierul (339,51 mg/kg) şi zincul (182,815 mg/kg). În cantităţi mai mici a fost descoperit crom (39,073 mg/kg), plumb (31,843 mg/kg), nichel (21,345 mg/kg), arsen (0,619mg/kg) şi cadmiu (0,291 mg/kg). Aceste metale grele se regăsesc numai în sol, nicidecum în aer!
„În mod normal, aerul pe care îl respirăm conţine oxigen (21%), azot (78%) şi gaze inerte: argon, neon, kripton, xenon şi heliu, care constituie 0,94%, dioxid de carbon (0,03%), alte gaze şi vapori de apă (0,03%). Buletinul de analiză emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa arată că în pulberea analizată predomina metalele grele“, precizează specialiştii APM. Ei spun că niciodată până acum nu s-a mai produs acest fenomen, la o scară aşa de mare.
Praf deşertic din Sahara
După cum menţionează specialiştii de la Mediu, ciudatul fenomen a fost semnalat în judeţul Constanţa, în Bărăgan şi în Bucureşti.
„Noi am făcut verificări şi am concluzionat că pulberile nu provin de la sursele din judeţul Călăraşi“, a declarat Aura Sâmbeteanu, comisarul-şef de la Garda de Mediu Călăraşi.
Ţinând cont că praful a afectat şi capitala Greciei, Atena, reprezentanţii APM Constanţa presupun că este vorba despre o pulbere adusă de vânturi tocmai din deşertul Saharei. „Pulberile pot fi ridicate la înălţimi mari, de până la 1,6 kilometri. La asemenea înălţimi, curenţii de aer le poartă pe distanţe mari şi atunci când se întâlnesc condiţii meteorologice specifice, cum ar fi fronturi atmosferice diferite, adică rece/cald sau uscat/umed, se produce depunerea pulberilor pe sol“, a explicat directorul APM Constanţa, Senol Zevri.
„Am avut noroc... “
Specialiştii spun că periculozitatea pulberilor este dată nu doar de compoziţia chimică, ci şi de dimensiunile particulelor. Prin inhalare, particulele ajung în plămâni şi se pot fixa la nivelul bronhiilor. „Putem considera că am avut noroc de data aceasta, având în vedere că pe teritoriul judeţului Constanţa pulberile s-au depus în timpul nopţii, sub forma unui noroi şi nu direct ca material prăfos. Gradul de periculozitate a fost astfel diminuat“, adaugă Senol Zevri.
Expertul de mediu Traian Petrescu, fost director APM, atrage însă atenţia că fenomenul este grav. „Metalele grele nu pot fi tratate în niciun fel. A plouat, s-au dus în canalizare, în sol şi vor ajunge în pânza freatică, ceea ce este foarte periculos“, a declarat el.
Contactată, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a confirmat că fenomenul a fost semnalat şi la Bucureşti şi că derulează o anchetă pentru stabilirea sursei exacte de poluare.
Ipoteza meteo
Meteorologii constănţeni contrazic ipoteza celor de la Mediu. „Hărţile noastre din acea noapte nu indicau o legătură cu nordul Africii. Curenţii au venit pe direcţia vest-est, aşa că excludem această ipoteză“, a explicat Ion Păun, şeful Serviciului de Prevedere a Vremii de la Centrul Meteorologic Dobrogea.
Ce spune medicul
Medicii avertizează că fenomenul poate deveni periculos pentru sănătatea populaţiei în cazul în care se repetă. „Sunt metale grele. A fost o pulbere care s-a aşezat repede pe pământ, ceea ce a fost bine, pentru că nu a fost inhalată. Metalele grele ar putea avea efecte asupra sănătăţii în cazul în care fenomenul se repetă şi să sperăm că nu se va întâmpla asta. Pot să determine şi fenomene iritative respiratorii“, a declarat medicul Luiza Căruceru, şeful Serviciului de Evaluare a Factorilor de Mediu din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Constanţa.
În cantităţi mari, plumbul, spre exemplu, poate genera anemie, nichelul - boli respiratorii, cadmiul poate cauza hipertensiune arterială şi ateroscleroză, iar cuprul poate determina iritaţii ale căilor respiratorii.
Se încarcă comentariile...
