Constanţa: Noaptea strigoilor, a lupilor şi a vrăjilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Oamenii din satul constănţean Brebeni pun usturoi la ferestre pentru a îndepărta spiritele rele care bântuie în noaptea de Sântandrei.

Tradiţia spune că la hotarul dintre toamnă şi iarnă se leagă şi se dezleagă vrăji, că lupii sunt mai fioroşi ca oricând şi vorbesc, iar sufletele morţilor bântuie pe pământ.

Satul Brebeni adună doar zece familii care locuiesc în câteva căsuţe aşezate în apropierea unei păduri, în sudul judeţului. Acum câteva decenii, satul era animat de zeci de copii. Acum e pustiu.

Fără şcoală, fără biserică, fără butic la colţul uliţei. În cătun mai trăiesc acum doar zece familii. Nea Gheorghe şi tuşa Ioana Ghiţă sunt cei mai vârstnici localnici. El are 87 de ani, ea – 82. I-a uitat Dumnezeu în sătucul părăsit, dar ei iubesc fiecare fir de iarbă de pe dealurile care se înalţă în jur.

Ce spun bătrânii


Tuşa Ioana e o bătrânică mică de statură, cu figura blândă şi o voce domoală. O trec fiorii când aude de Noaptea Sfântului Andrei. Nea Gheorghe are aproape 90 de ani, a trecut prin război şi nu se mai teme de nimic. „Treburile astea cu strigoii şi ielele sunt prostii!“, spune moşul, care trebăluieşte în atelierul lui de fierar.

Dar femeia-l contrazice. Şi-a pregătit din timp funia de usturoi ca s–o aşeze la fereastră, ca nu cumva duhurile rele să se apropie de casa lor în noaptea demonilor. Se întristează şi începe să depene o poveste. „Eu am păţit-o rău când eram tânără. Aveam 17 ani, mă întorceam de muncă, de la câmp şi am călcat în «masa ielelor».

Aşa-i spune la locul unde se strâng ielele în horă. M-a anchilozat, n-am mai putut să merg. Am mers la descântătoare, care mi-au descântat la stele şi m-au vindecat cu apă neîncepută de la fântână. Nu-i de glumă cu treburile astea!“, povesteşte bătrâna îngrijorată.

Moşul ei ascultă. Şi tace. Parcă n-ar avea încredere, dar ascultă cu atenţie la femeia care i-a fost alături o viaţă.

„Am auzit ielele pe deal“


Peste drumul brăzdat de şanţurile săpate de câteva firicele de apă, în clădirea unde odinioară a fost şcoala, stă familia Rădulescu. Sunt tineri, dar ştiu de la părinţi tradiţiile de Sântandrei.

Gospodina casei, Neriman, e turcoaică, dar a crescut printre români, aşa că e şi ea la curent cu credinţele populare. „Pun usturoi la fereastră, ca să ne ferim de spiritele rele. Când eram mică, am auzit ielele cum chiuiau pe dealul din faţă“, povesteşte femeia.


În satele din zonă, sălbăticiunile sunt stăpâne. Femeile povestesc că şacalii vin până în apropierea caselor, iar oamenii îi aud urlând. Daniela Unugureanu stă în satul de peste deal – Rariştea - şi spune că oamenii rămân de multe ori fără oile din bătătură din cauza animalelor. „E aproape pădurea şi şacalii vin până în apropierea caselor. Îi auzim noaptea urlând“, spune femeia.


Într-una din poieniţele din pădurile aflate în apropiere e mănăstirea Sfântului Andrei. Preotul Visarion ştie şi el că oamenii din împrejurimi respectă cu stricteţe tradiţiile din noaptea de Sântandrei. „Se spune că în noaptea asta lupii devin violenţi, periculoşi.

Tocmai de aceea animalele se ţin închise, iar ferestrele şi stâlpii porţilor se ung cu usturoi, pentru a îndepărta relele“, spune preotul.

Citiţi mai multe în Adevărul de Seară!

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite