Constanţa: Locotenentul comandor Sorin Iacob a deschis un club de aviaţie

Timp de 22 de ani, locotenentul comandor Sorin Iacob a pilotat avioane supersonice a căror viteză nu se poate măsura decât într-o ecuaţie.

Oraşul Buzău era unul de aviatori pentru că acolo se afla baza de instrucţie de la Bococ, situată în imediata apropiere a municipiului. De acolo a prins Sorin Iacob microbul de a face parte dintre tagma celor care muncesc în aer. Începutul a fost unul sfios: mai întâi s-a înscris la un cerc de aeromodele pentru ca ulterior să fie admis la Liceul militar de la Breaza.

Când organizaţia UTC a anunţat că se fac înscrieri pentru o tabără de vară de aviaţie a fost printre primii care au optat. „Renunţam la plăcerile vacanţei pentru cursuri. Eram chemaţi sâmbătă şi duminică pentru cursuri de legislaţie, aerodinamică, radio şi radiotelegrafie, motoare de aviaţie“, îşi aminteşte comandorul.

Şeful „păsării de foc“

Abia în anul IV al Academiei de Aviaţie a luat contact pentru prima dată cu un avion supersonic. „Era cu totul altceva decât făcusem în şcoală. E şi greu şi amuzant, simţi multă frică, dar şi un pic de plăcere“ zâmbeşte comandorul.

„Pentru a zbura cu aşa ceva îţi trebuie un dram de nebunie. Mi-au plăcut riscurile. În câteva minute ajungi de la sol în stratosferă de unde vezi întreaga Românie“, îşi aminteşte Iacob. După terminarea şcolii a fost repartizat la Grupul 57 Aviaţie de Vânătoare de la Mihail Kogălniceanu. Timp de 22 de ani a pilotat şi a fost instructor pe „păsările de foc“ MIG 21 şi MIG 23, ale căror machete le mai păstrează şi acum cu drag.

Locotenent comandorul Iacob a cerut trecerea în rezervă de nevoie, în anul 2003, după ce piloţii grupei de vânătoare au fost anunţaţi că unitatea se va desfiinţa, iar cele 18 MIG-uri vor fi puse în conservare. „Ni s-a oferit posibilitatea să ne transferăm la Feteşti sau la Câmpia Turzii. Era greu să ne mutăm familiile plus că am fi ocupat funcţiile de comandă ale colegilor de acolo. Ca urmare, am preferat să cer trecerea în rezervă“, spune fostul pilot.

Microbul zborului

Cu toate că s-a retras, nu a putut sta departe de înălţimi pentru prea mult timp. Îi lipseau aerul rarefiat şi priveliştile de la altitudine. Ca urmare, un an mai târziu, împreună cu alţi pasionaţi ai zborului a pus bazele unicului club de aviaţie din judeţ, „Black Sea’s Wings“ care a reunit nu numai piloţi dar şi poliţişti, ingineri şi oameni de afaceri.

Împreună cu sponsorii lor au reuşit să cumpere avioane ultrauşoare motorizate pe care le folosesc pentru sporturi de agrement dar şi pentru a... şcoli viitori piloţi. „Funcţionează ca un club de zbor şi ca o şcoală. Deocamdată, amatorii de brevet de zbor nu sunt atât de mulţi din cauza costurilor destul de mari pentru o oră de zbor“, a precizat Iacob care este totodată şi unul dintre cei trei instructori ai clubului.

Ca planuri de viitor şi-ar dori să atragă cât mai mulţi tineri din şcoli şi licee, în rândul lor: „Nu vrem ca sporturile de aviaţie şi cunoştinţele pe care noi le avem şi le putem transmite mai departe să se piardă definitiv şi să nu folosească nimănui“, explică Sorin Iacob. Deocamdată, clubul foloseşte aerodromul de la Tuzla însă speră ca pe viitor să beneficieze de propriul aerodrom care ar urma să fie amenajat lângă Topraisar.

Citiţi mai multe în