Constanţa electorală, mereu surprinzătoare. Cum au votat românii din sud-est la alegerile prezidenţiale
0Votul Constanţei a fost mereu surprinzător la alegerile prezidenţiale. Judeţul Constanţa a fost sceptic în consensul general pentru tătucul Ion Iliescu, apoi l-a îmbrăţişat total pe fiul biologic Traian Băsescu, cu riscul de a-şi supăra fiul adoptiv Radu Mazăre. Însă tocmai când avea nevoie de votul alor săi, Băsescu a fost aruncat din şa. La referendumul din 2012, Constanţa a avut cel mai hotărât vot negativ la adresa preşedintelui.
În consensul general de la primele alegeri prezidenţiale din 1990, Constanţa i-a acordat lui Ion Iliescu cel mai mic scor din regiunea sud-estică. Deşi acesta avea un procentaj care se apropia ameţitor de 100%, electorii de la malul mării l-au coborât sub pragul de 90%.
Scepticismul s-a menţinut în 1992, când tot Constanţa l-a adus pe Iliescu la nivelul unui 50%, deşi în unele judeţe din sud-est, cum este Călăraşiul, tătucul politicii post-revoluţionare avea încă peste 73%.
În 1996, când Emil Constantinescu şi-a consolidat discursul şi personalitatea politică, Iliescu a căzut pe locul doi în preferinţele votului de la Constanţa, în primul tur. Doar 28% a primit de la electoratul din judeţul Constanţa, în timp ce Constantinescu a obţinut 32,2%. În turul doi, Emil Constantinescu rămâne candidatul nr. 1 pentru judeţele Constanţa şi Galaţi.
În 2000, Dobrogea a înclinat balanţa primului tur în favoarea lui Corneliu Vadim Tudor, care s-a clasat pe primul loc în preferinţele judeţului Tulcea: Vadim - 37,7%, Iliescu - 37,5%. La Constanţa, doar 3 procente i-au lipsit lui Vadim ca să-l detroneze pe Iliescu: Iliescu - 34,8%, Vadim - 32,5%. Turul doi a fost, însă, adjudecat pe linie, în sud-est, de Ion Iliescu.
Din 2004, de la apariţia lui Traian Băsescu în cursa pentru Cotroceni, Constanţa nu a mai votat alt preşedinte. Marinarul născut la Murfatlar, cu casă şi familie în Constanţa, a avut asigurate sufragiile concitadinilor săi. Ei l-au susţinut la primul referendum din 2007, când a fost suspendat, cu riscul de a-şi supăra primarul. Administraţia Mazăre montase bannere în care constănţenii erau puşi să aleagă între Traian Băsescu şi Radu Mazăre. Rezultatul votului l-a dezamăgit teribil pe primarul Constanţei, care s-a retras o bună perioadă din atenţia publică, ca să revină cu o nouă strategie de recâştigare a electoratului: pâine şi circ ridicate la rang de promovare locală.
La al doilea referendum din 2012, cu aportul turiştilor care au votat cu buletinul la slip, Constanţa a furnizat cea mai mare participare la vot de la nivel naţional împotriva preşedintelui Băsescu: 87,52% vot negativ. Traian Băsescu nu mai era preşedintele Constanţei.
Constanţa, judeţul „altfel“
Mihai Petre, analistul politic din Constanţa consultat de ziarul Adevărul, a trecut prin campaniile electorale implicat în lupta locală. Retras de pe scena politică, Petre face o trecere în revistă a alegerilor prezidenţiale din 1990 încoace, explicând de ce votul Constanţei a fost întotdeauna o mişcare greu de anticipat.
„Până la alegerile prezidenţiale din anul 1996, se vede clar că, fără excepţie, sud-estul României a votat cu Ion Iliescu. În anul 1990, nu puteai cere unor români abia ieşiţi din negura comunismului să înţeleagă ce este democraţia şi să voteze o schimbare radicală de regim. Românii, indiferent de zonă, credeau că simpla fugă a lui Ceauşescu şi căderea regimului comunist era sinonimă cu democraţia. În paralel, ei căutau un înlocuitor pentru nea Nicu, dar tot un fel tătuc a cărui principală misiune era scoaterea poporului din frig şi întuneric, să-i dea de mâncare, libertate de expresie şi program tv.
Încă din anul 1990 se poate observa că judeţul Constanţa era «mai altfel» decât restul zonei de sud-est. Chiar dacă şi aici Iliescu fusese votat cu un masiv 89,72% (peste media naţională de 85,1%), procentul acestuia fusese mai mic decât în celelalte judeţe aferente zonei.
A contat influenţa portului, faptul că municipiul Constanţa era mai cosmopolit şi mai urbanizat decât celelalte capitale reşedinţă de judeţ, existau destui constănţeni (marinari) care văzuseră lumea, trecuseră prin democraţii autentice şi puteau face mai repede distincţia dintre un regim semi-comunist, cel al lui Ion Iliescu, şi unul cu adevărat democratic. De asemenea, judeţul Constanţa era mult mai dezvoltat economic decât celelalte judeţe din zona de sud-est“, explică analistul.
Pentru Mihai Petre, dovada clară că în judeţul Constanţa se votează altfel decât în sud-estul ţării se înregistrează în anul 1992, când, în primul tur, Ion Iliescu primeşte puţin peste 50% (50,8%) din încrederea electoratului local, cu mult sub media naţională de 61,4%.
„Restul zonei de sud-est rămâne fidelă aşa-zişilor social-democraţi, mai degrabă neo-comunişti ai lui Ion Iliescu (cu procente de peste 60%), însă Tulcea şi Galaţi înregistrează şi ele anumite scăderi sub media naţională (57,4%, respectiv 55,7%). Practic, încă din anul 1992 se prefigurează o scădere clară şi constantă a bazinului electoral neo-comunist, de stânga, şi o creionare a celui de dreapta care începea să caute alternativă. Judeţul Constanţa era cel mai hotărât în acest sens, îl urmau Galaţi şi Tulcea“, arată el.
Perioada democrată
Datorită puternicei echipe de dreapta care se formase la Constanţa, din care Mihai Petre a făcut parte ani la rând, judeţul Constanţa era condus de o administraţie democrată.
„Peste numai patru ani, se va vedea foarte clar că din întreaga zonă de sud-est, numai judeţul Constanţa este brăzdat de un puternic filon de dreapta (Emil Constantinescu şi Petre Roman, împreună, îl surclasează pe Ion Iliescu; chiar dacă Roman era candidat tot al unei formaţiuni de stânga – USD, el tot de dreapta era perceput, la fel ca şi Partidul Democrat) şi că nici Galaţi şi Tulcea nu sunt foarte departe“, aminteşte analistul politic.
În aceste trei judeţe din sud-est, candidatul CDR câştigă alegerile prezidenţiale în turul decisiv, în turul I Constantinescu fiind câştigător numai în Constanţa.
Accidentul Vadim
Anul 2000 aducea o mare uimire la alegerile prezidenţiale. Corneliu Vadim Tudor, liderul Partidului România Mare, devenea contracandidatul lui Ion Iliescu în turul final. Pusă în faţa votului, România făcea alegerea răului cel mai mic.
„Dezamăgirea mandatului guvernamental al alianţei CDR-USD(PD)-UDMR, la care se adaugă tristul abandon al lui Emil Constantinescu de a nu mai candida pentru un nou mandat, se exprimă dur în votul exprimat în anul 2000. Corneliu Vadim Tudor va intra în turul 2, dar numai ca sancţiune îndreptată împotriva celor patru ani de guvernare de dreapta, precum şi multiplilor candidaţi de pe acelaşi segment.
Chiar şi aşa, se observă că tot în Constanţa şi Tulcea (mai puţin Galaţi), Ion Iliescu obţine în primul tur un procent mult mai mic decât în celelalte judeţe din sud-est. Chiar dacă în turul 2, Iliescu va câştiga detaşat în toată zona, acest lucru se întâmplă numai ca urmare a unui vot negativ, de frică, îndreptat împotriva lui Vadim, nicidecum ca un vot pozitiv pentru candidatul PDSR“.
De-a dreapta lui Mazăre
„Constanţa şi Tulcea rămân bazine de dreapta atât la alegerile din anul 2004, cât şi în 2009, când Traian Băsescu va câştiga numai în aceste două judeţe din zona de sud-est. Pentru Tulcea va conta şi faptul că administraţia locală devenise din anul 2004 din roşie, portocalie.
Important de menţionat este că judeţul Constanţa rămâne de dreapta la alegerile prezidenţiale din 2009, chiar dacă la alegerile locale merge pe mâna tandemului social-democrat, Mazăre-Constantinescu. Una dintre explicaţii ar fi şi faptul că cei doi nu sunt peecepuţi neapărat ca oameni de stânga, ei fiind, în tinereţe, printre cei mai mari adversari ai lui Ion Iliescu (se voteaza de fapt echipa Mazare-Constantinescu si, implicit, PSD, nu invers).
O altă explicaţie este şi inconsistenţa candidaţilor locali de dreapta, precum şi faptul că Traian Băsescu, fiind un candidat foarte puternic şi născut în judeţul Constanţa, a putut să încline, prin calităţile sale, decisiv balanţa“, declară analistul Mihai Petre.
Prognoza pentru noiembrie 2014
Evoluţia votului de la Constanţa indică un potenţial favorit pentru prezidenţialele din noiembrie 2014. Analistul politic Mihai Petre consideră că şansele unui candidat al stângii cresc cu cât populaţia este mai pauperizată şi reşedinţele de judeţ mai ruralizate. În caz contrar, candidatul dreptei va avea prima şansă, în funcţie de cum va performa.
„Judecând după evoluţia bazinelor electorale, în mod normal, la alegerile prezidenţiale din 2014, Klaus Johannis ar trebui să aibă prima şansă în faţa lui Victor Ponta în judeţele Constanţa şi Tulcea, cu precădere în cele două reşedinţe de judeţ. Rămâne însă de văzut dacă dreapta din Constanţa şi Tulcea va deveni sensibilă la diferenţele evidente de valoare dintre Băsescu şi Johannis, în defavoarea celui din urmă. Va fi un meci strâns în judeţul Galaţi (totuşi, cu un plus pentru Victor Ponta), iar candidatul PSD rămâne cu prima şansă în judeţele Brăila, Călăraşi şi Ialomiţa“, este de părere Mihai Petre.
Teleorman, judeţ roşu din 1990
Teleormanul este unul dintre judeţele renumite pentru procentele zdrobitoare pe care candidaţii de stânga, FSN, FDSR , PDSR sau PSD , le-au obţinut la fiecare tur de scrutin pentru alegerile prezidenţiale. Din 1990 până în prezent, la fiecare rundă de alegeri, stânga a fost câştigătoare detaşată în Teleorman, indiferent cine a fost candidatul.
La alegerile din 1990, când media pe ţară obţinută de Ion Iliescu a fost de 85,1%, în Teleorman, candidatul PSD obţinea nu mai puţin de 94,72%. Doar 3,69% i-a revenit liberalului Radu Câmpeanu şi doar 1,56% lui Ion Raţiu la primele alegeri democratice din România, după 1989.
La alegerile prezidenţiale din 1992, teleormănenii au votat în aceeaşi direcţie. În primul tur de scrutin organizat la data de 27 septembrie, Ion Iliescu, candidatul FDSN obţine în Teleorman 70,1% din sufragiile electoratului, în condiţiile în care media pe ţară a fost de 47,37%. În turul al doilea, teleormănenii l-au votat într-un procent şi mai mare pe Iliescu, acesta câştigând detaşat în judeţ cu peste 80%.
În Teleorman, Iliescu ar fi ieşit în 1996 încă din primul tur
Ion Iliescu ar fi câştigat alegerile prezidenţiale încă din primul tur în 1996, dacă în România s-a fi votat precum în Teleorman. 50,3% a fost procentul obţinut de Iliescu, de data aceasta candidat al PDSR, în Teleorman. Procentul obţinut la nivel naţional de Iliescu în primul tur a fost de doar 32%. Emil Constantinescu (CDR) ia în Teleorman doar 21%, iar Petre Roman doar 15,5%.
În cel de-al doilea tur, teleormănenii îi dau lui Iliescu, peste 60% din voturi. Emil Constantinescu (CDR), cel care a câştigat alegerile prezidenţiale din 1996, a obţinut în judeţul roşu sub 30%.
În 2004, teleormănenii au votat invers decât restul ţării
Teleormănenii nu s-au ”dezminţit” nici în 2000. 50,3% este procentul obţinut de Ion Iliescu (PDSR) în judeţ. Vadim Tudor (PRM) obţine 24,7%, iar Teodor Stolojan puţin peste opt procente. În cel de-al doilea tur de scrutin, teleormănenii dau majoritatea voturilor tot lui Ion Iliescu. Aceasta a câştigat alegerile din 2000, în urma celui de-al doilea tur de scrutin organizat în data de 10 decembrie, cu 66,83%. Teleormănenii i-au dat peste 70% din sufragii.
La alegerile din 2004, teleormănenii l-au preferat de urmaşul lui Iliescu, Adrian Năstase (PSD-PUR) în detrimentul lui Traian Băsescu, candidatul Alianţei Dreptate şi Adevăr. 55,45% a obţinut Adrian Năstase în Teleorman în cel de-al doilea tur de scrutin. Doar 27% dintre teleormăneni i-au dat votul lui Băsescu, cel care a câştigat alegerile din 2004. Prezenţa la vot a fost în judeţ de peste 60%.
Şi în 2009, teleormănenii au votat tot cu candidatul de stânga. Mircea Geoană (PSD) a obţinut în cel de-al doilea tur de scrutin 43,35 la sută. Traian Băsescu (PDL) a obţinut 30% din sufragiile electoratului teleormănean, iar Crin Antonescu (PNL) s-a ales cu doar 17,98%.
Giurgiuvenii preferă candidaţii de stânga
Locuitorii judeţului Giurgiu menţin aceeaşi direcţie de vot din 1990 încoace. Majoritatea voturilor, la fiecare tur de scrutin electoral, au fost îndreptate către stânga. Giurgiuvenii au votat masiv FSN, FDSR , PDSR sau PSD la toate alegerile prezidenţiale organizate după 1989.
Peste 93% din sufragiile electoratului a obţinut Ion Iliescu, în judeţul Giurgiu, la alegerile din 1990. Doar 4.08% a fost procentul obţinut de Radu Câmpeanu şi doar 2,65%, cel obţinut de Raţiu.
La alegerile din 1992, giurgiuvenii l-au votat masiv pe Ion Iliescu. În primul tur de scrutin , candidatul Frontului Democratic al Salvării Naţionale a obţinut 63,6%, iar în cel de-al doilea tur peste 70%.
Direcţia de vot a giurgiuvenilor s-a menţinut şi la alegerile din 1996. Candidatul Ion Iliescu a obţinut în primul ur de scrutin 42,08%. În cel de-al doilea tur, Ion Iliescu s-a ales cu puţin sub 60%.
La alegerile din anul 2000 , 51,4 % dintre sufragiile electoratului s-au dus, în primul tur de scrutin, la Ion Iliescu, candidatul PDSR-ului. Corneliu Vadim Tudor a obţinut în primul tur de scrutin 26,8% din voturile alegătorilor din Giurgiu. Doar 6,8% a fost procentul obţinut de Teodor Stolojan, candidatul PNL-ului. În turul al doilea al alegerilor din 2000, majoritatea voturilor s-au îndreptat către Ion Iliescu. Acesta a ieşit învingător la Giurgiu cu peste 60%.
Intenţia de vot către stânga s-a menţinut şi la alegerile din 2004. Majoritatea voturilor giurgiuvenilor s-au îndreptat, atât în primul tur, cât şi în al doilea către Adrian Năstase (Alianţa PSD-PUR).
La alegerile din 2009, giurgiuvenii au votat pentru Mircea Geoană (PSD). 54,97% dintre voturile locuitorilor judeţului Giurgiu au mers către Mircea Geoană, iar 45,02% către Traian Băsescu.
Vă mai recomandăm
Se încarcă comentariile...
