Constanţa din Alpi: un lac cu nume „românesc“ desparte trei ţări. Statuia unei faimoase curtezane a devenit efigia oraşului omonim
0
Undeva în Europa există un lac care desparte trei ţări frumoase. Una este Elveţia, alta este Austria şi cealaltă este Germania.
Nemţii, de altfel, îşi revendică dreptul de cetăţenie asupra lacului aflat la o aruncătură de băţ de un al patrulea stat: Liechtenstein. Ei au şi un nume propriu pentru lac: Bodensee. Pe malul său a fost întemeiată o aşezare în Evul Mediu, ambele purtând numele celui mai mare oraş-port de la Marea Neagră: Constanţa.
Lacul Constanţa este cel mai mare lac al Alpilor şi cel mai mare lac al Germaniei. Numele său vine din antichitate, de la unul dintre împăraţii romani Constantius, I sau II, care au trăit în anii 300. Are o întindere de 536 kilometri pătraţi şi atinge o adâncime maximă de 254 metri între localităţile Friedrichshafen (Germania) şi Uttwil (Elveţia). Pe laturi măsoară 63 kilometri în lungime şi 14 kilometri în lăţime. Lacul Constanţa are ţărm german de 173 kilometri, ţărm elveţian de 72 kilometri şi ţărm austriac de 28 kilometri.
La fel ca tizul său din România, scăldat de apă din două părţi (Marea Neagră şi lacurile Tăbăcărie & Siutghiol), oraşul german Constanţa are o aşezare unică: se odihneşte pe malurile lacului omonim şi ale râului Rin. Centrul vechi datează din Evul Mediu şi este păstrat aproape neschimbat.
Are o populaţie de 82.000 locuitori, printre care se numără şi o comunitate de români. Este înfrăţit cu Fontainebleau (Franţa), Richmond (Marea Britanie), Lodi (Italia), Tábor (Boemia de Sud, Cehia), Souhou (China).
Graniţa sculptată
Pe partea cealaltă a lacului, dincolo de graniţa elveţiană se află oraşul Kreuzlingen. Din aprilie 2007, cele două ţări nu mai sunt despărţite de vreun gard, ci de frontieră reprezentată de o sculptură - fapt unic în lume. Inspirată din jocul de tarot, opera de artă Marea Arkana este compusă din 22 piese, fiind înaltă de 8 metri. Este realizată de artistul plastic Johannes Dörflinger din Constanţa. Deşi ideea de desfiinţare a graniţei şi de a amplasare a unei statui aparţinea celor doi primari vecini, fundaţia lui Johannes Dörflinger a dorit să susţină crearea acestei opere de artă, care a reprezentat o donaţie din partea artistului.
Imperia, curtezana lui Balzac
Cu aşa atuuri naturale, Constanţa din inima Europei este o destinaţie de neratat. O atracţie turistică o reprezintă, desigur, statuia înaltă de 9 metri a unei curtezane, Imperia, eroină din opera nuvelistică a lui Balzac. Frumoasa libertină ţine în fiecare mână un personaj masculin reprezentându-l pe Papa Martin al V-lea şi pe împăratul Sigismund, protagoniştii Consiliului ecumenic al Constanţei din anii 1414-1418.
Dominând peisajul de la intrarea în port, Imperia cea din piatră, dezgolită, cu inima deschisă şi forme voluptuoase, a devenit efigia oraşului, fiind sculptată în 1993 de artistul Peter Lenk. Statuia se roteşte în jurul axei sale la fiecare 4 minute, făcând un tur de orizont al împrejurimilor Constanţei. Precum meseria Imperiei, ridicarea statuii a stârnit controverse aprige, dar în cele din urmă curiozitatea şi interesul suscitate din partea turiştilor a făcut să tacă şi criticile înverşunate ale puritanilor.
Un oraş vechi, care nu se teme de nou - aşa ar putea fi descrisă Constanţa din Alpi, oraşul care desparte şi împacă trei ţări. „Dacă vei descoperi Constanţa pe cont propriu, nu vei ajunge să te rătăceşti, dar vei fi captivat de frumuseţea locurilor“, dau asigurări gazdele.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
