Comorile antice ale Dobrogei: Histria, cetatea unde s-au bătut primele monede de pe teritoriul ţării noastre

Comorile antice ale Dobrogei: Histria, cetatea unde s-au bătut primele monede de pe teritoriul ţării noastre

Daci şi romani la Constanţa la Festivalul Antic Tomis

Turiştii care preferă o vacanţă activă pot veni la mare, pentru că litoralul nu înseamnă numai leneveală pe plajă, la soare. Pasionaţii de istorie găsesc în tot judeţul Constanţa, ca de altfel în toată Dobrogea, vestigii ale cetăţilor antice înfloritoare de pe vremea grecilor, dacilor, romanilor, bizantinilor sau otomanilor.

Ţărmul Mării Negre este presărat de fostele colonii care făceau din Pontul Euxin locul de întâlnire a neguţătorilor lumii antice. Corăbiile veneau încărcate de mărfuri din lumea orientală, care făceau schimb de produse cu Răsăritul. La Histria, de exemplu, s-au bătut primele monede de pe teritoriul României de astăzi, pentru că Histria este cel mai vechi oraş atestat din ţara noastră, întemeiat de greci la anul 657 înaintea erei noastre. Cel mai bine prezervate cetăţi au muzee ridicate alăturat, în care se găsesc mărturii ale acelor vremuri scoase la lumină de arheologi.

Într-un tur de forţă prin judeţul Constanţa, iată ce puteţi vizita: cetăţile Axiopolis de la Cernavodă, Callatis din Mangalia, Capidava, Carsium din Hârşova, Histria de lângă Istria, Pătulului de la Cochirleni, Tropaeum Traiani din Adamclisi, Ulmetum de la Pantelimon de Jos şi Tichileşti. Există apoi vestigiile cetăţii dacice de la Izvoarele, ale cetăţilor bizantine Dervent şi Păcuiul lui Soare de la Canlia, ale cetăţilor Altinum de la Oltina, Hâsarlâc de la Cetatea, Karaharman de la Vadu, ale cetăţii romane Cius de la Gârliciu, Sacidava din Aliman.

Mai pot fi vizitate fortificaţia elenă de la Coroana, fortificaţia romană de la Plopeni şi fortificaţia romano-bizantină de la Castelu, urmate de grota cu inscripţii latine de la Râmnicu de Jos, de monumentul de la Adamclisi, de cavoul hypogeu de la Constanţa şi de cel de la Vârtop, pietrele scrise de la Casian în Cheile Dobrogei, precum şi ruinele de biserică bizantină de la Capidava, zidurile de apărare a cetăţii Callatis din Mangalia şi zidul de incintă din cetatea Tomis de la Constanţa.

Tur urban prin istorie

Dacă doriţi un tur rapid la vestigiile urbane care se află în oraşul Constanţa, peninsula Ovidiu (zona veche) vă oferă lecţia intensivă de istorie şi arheologie a Dobrogei. În Piaţa Ovidiu se găseşte Edificiul Roman cu Mozaic, lângă Muzeul de Istorie şi Arheologie Naţională, la poalele căruia - pe valea portului - se află Termele Romane, fostele băi publice ale Tomisului antic, din secolele III-VI. Turnul de apărare a cetăţii se poate vedea la Poarta 2 a Portului Constanţa, chiar pe malul portului.

Harta arheologică a Constanţei Sursa foto hartaconstantei.ro

Zidul de incintă al cetăţii este vizibil pe strada Traian, tot pe malul portului, aproape de Poarta 3. În apropiere este Parcul Arheologic, pe Bulevardul Ferdinand, unde sunt expuse marile amfore din ceramică şi unde se află Turnul Măcelarilor. Pe peretele de la intrarea în parc, acolo unde era poarta de intrarea în cetate, se află Harta arheologică a Dobrogei, cu vechile denumiri ale cetăţilor antice. În micul parc al Catedralei Arhiepiscopale Sfinţii Petru şi Pavel sunt vestigiile unui cartier dinaintea venirii romanilor. Basilica antică de pe strada Mircea cel Bătrân, de lângă hotelul Ibis, este cea mai mare dintre cele identificate în Constanţa, având o lungime de 54 metri pe 23 metri lăţime.

Histria, vizită obligatorie

Datele istorice, strânse pe site-ul histria-cheiledobrogei.ro, arată că cetatea Histria a fost întemeiată la mijlocul secolului al VII-lea î.e.n. (anul 657 î.e.n. după istoricul Eusebius) de colonişti veniţi din Milet. Oraşul a avut o dezvoltare neîntreruptă timp de 1300 de ani, începând din perioada greacă şi până în epoca romano-bizantină. După o distrugere violentă, către sfârşitul sec. VI î.e.n., în plină perioada clasică, un nou zid de incintă reduce la jumătate suprafaţa iniţială a oraşului. În această perioadă Histria cunoaşte un regim democratic, aderarea la Liga Maritimă Ateniană, comerţ intens şi chiar monedă proprie.

Încercarea primului val de sciţi de a se stabili în sudul Dunării, precum şi răzvrătirile cetăţilor pontice împotriva lui Lysimach aduc cetăţii o nouă distrugere, către sfârşitul sec. IV î.e.n. În secolele următoare oraşul se reface şi trăieşte o nouă înflorire, mai ales primele alianţe cu unele căpetenii ale geţilor (Zalmodegikos, Rhemaxos). Secolul I î.e.n. aduce noi frământări şi pericole externe: regele Pontului, Mithridates VI Eupator, trimite trupe la Histria, iar în anul 72 î.e.n. primele armate romane scot coloniile vest-pontice de sub influenţa lui Mithridate, iar câţiva ani mai tarziu, regele get-dac Burebista cuprinde cetatea sub stăpânirea sa. Odată cu moartea lui Burebista cetatea trece sub stăpânire romană, încheindu-se astfel perioada de autonomie. Sub stăpânirea romană cetatea cunoaşte o nouă înflorire.

Săpăturile arheologice, începute încă din 1914, au scos la iveală, pe lângă zidurile incinta mai sus amintite, o serie de monumente remarcabile, datând din diferite perioade din existenţa cetăţii. De asemenea, săpăturile au oferit un bogat material arheologic, cea mai mare parte fiind expusă în muzeul cetăţii: sculpturi, reliefuri, materiale de construcţie, înscripţii, ceramică (grecească şi romană), sticlărie, obiecte din metal. Astfel, Histria, cea mai veche aşezare urbană din ţară, a fost descoperită începând din anul 1914, de săpăturile marelui istoric şi arheolog Vasile Pârvan.

Muzeul cetăţii Histria a fost reabilitat şi modernizat prin proiectul „Stimularea turismului cultural prin reabilitarea complexului arheologic Histria“ implementat de Consiliul Judeţean Constanţa şi finanţat prin programul Phare.

Vă mai recomandăm:

Ideea genială prin care creştinii dobrogeni au păcălit stăpânirea otomană. Biserica îngropată din Istria, unică în România

Sfinxul din Dobrogea, uimitoarea creaţie a naturii. Măcin, locul unde se găsesc roci pe care călcau primii dinozauri

Secretele casei de la ţară, spuse de un arhitect restaurator din Dobrogea. Cum să ai căminul ideal într-un sătuc ascuns de lume

Dobrogea anilor '30: Călătoria profesorului Călinescu în Ţara lui Sfarmă Piatră, a smochinilor şi a cămilelor cu două cocoaşe

Oraşe dispărute din România. Ester, aşezarea înfloritoare din Dobrogea, consemnată în expediţia sultanului Soliman Magnificul

Tur virtual la Mănăstirea Sf. Andrei, locul unde apostolul a propovăduit cuvântul Domnului pe meleagurile dobrogene

Misterele celor mai frumoase insule din România: Triunghiul Bermudelor din Insula Şerpilor - locul în care marea arde, ciudata Ada Kaleh, insula cu turban

Mirajul Dobrogei, descoperit pe două roţi. Cele mai frumoase trasee pe bicicletă

De ce eşti baistruc? Cuvinte ciudate ale dobrogenilor pe care niciun alt român nu le pricepe  - ce înseamnă „buhalcă”, „ciortan”sau „ghionder”

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: