Codul refugiaţilor. Cum să ne comportăm cu imigranţii care ajung la noi în ţară

Codul refugiaţilor. Cum să ne comportăm cu imigranţii care ajung la noi în ţară

Refugiaţii au luat Europa cu asalt Foto Adevărul

Refugiaţii au luat cu asalt Europa şi România poate nu va fi ferită de valul de migraţie. Lideri ai organizaţiilor umanitare internaţionale au elaborat un cod al refugiaţilor, cu principii pe care le vor îmbrăţişate de toată lumea. Care ar fi atitudinea României în cazul în care refugiaţii ar ajunge în ţara noastră şi în ce ar consta ajutorul oferit acestora, ne explică autorităţi şi ONG-uri implicate în viaţa migranţilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Alexandru Pătrăşcoiu, comisarul-şef care conduce Serviciul pentru Imigrări Constanţa, aminteşte că o criză a refugiaţilor s-a înregistrat în România la războiul din fosta Yugoslavie.

„Un număr de 6.000 chinezi au venit atunci din Serbia şi au fost cazaţi la Herculane. România are 6 centre pentru refugiaţi, care aparţin de Inspectoratul general pentru Imigrări: la Galaţi, Bucureşti, Rădăuţi - Suceava, Giurgiu, Timişoara şi Şomcuta Mare - Maramureş. Capacitatea totală de găzduire este de 1.700 persoane, dar la nevoie, acestea se pot suplimenta în foste unităţi militare, baze turistice şi hoteluri din ţară.

La Constanţa nu a fost niciodată cazul să preluăm refugiaţi. Ei sunt întreţinuţi din fonduri UE, având hrană şi transport gratuit şi o alocaţie de 3,6 lei pe zi de persoană“, explică poliţistul.

În judeţul Constanţa, 480 persoane au intrat în România ilegal în anul 2014, dar în 2015 numărul acestora a scăzut considerabil: doar 110 până la această dată.

„Probabil pentru că în acest an călăuzele lor au fost pedepsite mai aspru, cu închisoare, nu doar cu amendă penală. Au fost 5-6 transporturi din Siria, Iran, Irak, Libia şi Afganistan, a câte 2-3 călăuze - ori turci, ori sirieni. Toate călăuzele au fost trimise în judecată şi condamnate. Este foarte posibil ca asta să fi dus şi la schimbarea rutei migranţilor“, afirmă comisarul-şef Pătrăşcoiu.

Dacă migranţii cer azil sau protecţie internaţională, nu mai sunt întocmite actele de urmărire penală pentru trecere frauduloasă a frontierei. La Constanţa, dintre cei 110 migranţi din acest an, doar 6 au cerut azil, restul fiind predaţi înapoi Bulgariei, ţara de unde au venit în România. Puţini cer azil pentru că nu vin cu acte la ei şi evită astfel să fie înregistraţi în baza de date internaţională, care i-ar putea identifica oricând.

Ţinta lor, Europa de Vest

Cosmin Bârzan conduce Centrul pentru Resurse Civice, ONG-ul de la Constanţa care se ocupă de integrarea migranţilor în societate. criza refugiaţilor. Care trebuie să fie rolul jucat de România în acest nou context al crizei migranţilor?

„Se vorbeşte în această perioadă de preluarea de către România a unei cote de 1.700 - 2.000 refugiaţi. Problema care se pune este însă una complexă: presupunând că exista suficient spaţiu de cazare pentru toţi aceşti oameni în cele 6 centre regionale de cazare şi proceduri de azil deţinute de către Inspectoratul General ppentru Imigrări, cum se va face integrarea lor în comunitate? E nevoie de servicii de asistenţă juridică, poate chiar psihologică pe perioadă îndelungată. De asemenea, vor dori aceşti refugiaţi să se integreze în societatea românească, având în vedere că ţinta lor este Europa de Vest?

La toate aceste întrebări nu se poate da un răspuns pe loc, ci este necesară o analiză atentă, chiar şi un studiu de impact asupra comunităţilor unde vor fi introduşi refugiaţii. Părerea mea, din perspectiva practicianului pe integrarea socio-culturală a cetăţenilor străini, este că România nu ar trebui să stea deoparte. În ultimii ani, organizaţiile neguvernamentale au demonstrat că pot completa cu succes eforturile statului român, în domeniul integrării cetăţenilor din state terţe, în societatea românească. Cu toate acestea, nu este suficient, întrucât integrarea este un proces dinamic, care presupune deschidere şi energie investite de toţi factorii implicaţi“, arată Cosmin Bârzan.

Este România ferită sau chiar evitată de această invazie a refugiaţilor?

„Dacă până în această vară, Poliţia de Frontieră, în special Garda de Coastă, intercepta de câteva ori pe an ambarcaţiuni ce transportau transfugi, iată că observăm o schimbare a rutei preferate de migraţie. Este greu de prezis ce se va întâmpla mai departe, dacă fluxul de refugiati rămâne constant, iar ţările de la frontiera de vest a României devin mult mai restrictive în privinţa accesului acestei categorii de străini pe teritoriul lor.

Personal, sunt de părere că o eventuala blocare a rutei actuale ar putea intensifica traficul pe Marea Neagră. Centrul pentru Resurse Civice a propus Instituţiei Prefectului judeţului Constanţa, încă de la începutul acestui an, crearea unui set de proceduri pentru eficientizarea reacţiei în eventualitatea sosirii unui grup numeros de transfugi. Procedurile pe care le avem în vedere vizează Fondul de rezervă al Guvernului, dar şi un protocol încheiat cu principalii retaileri de pe piaţă, care ar putea contribui cu alimente şi produse de igienă personală într-un răstimp foarte scurt. Până în acest moment, din câte cunosc nu s-a avansat spre finalizarea vreunui plan de intervenţie“, spune Cosmin Bârzan.

Activiştii de la Centrul pentru Resurse Civice se pregătesc în eventualitatea creşterii numărului de migranţi. „Chiar ne propuseserăm la începutul verii, împreună cu alte organizaţii partenere, să efectuăm un transport umanitar la taberele de refugiaţi din sudul Turciei, aflate aproape de graniţa cu Siria. Iată că în prezent vorbim despre tabere în oraşe din Macedonia, Serbia şi Ungaria. Suntem conştienţi că un transport de ajutoare nu rezolva problema migraţiei, dar măcar poate prelungi rezistenţa refugiaţilor.

Experienţa noastră de 5 ani în derularea de programe de asistenţă socială, juridică şi culturală pentru cetăţeni străini ne ajută să ne pregătim pentru o eventuală sporire a numărului de migranţi în regiunea de sud-est a României. Astfel, cu ajutorul reţelei de mediatori interculturali, dar şi a comunităţilor de migranţi existente, ne vom putea implica mai puternic în asistarea directă a migranţilor şi refugiaţilor. Cursuri de limba română, acomodare culturală, orientare legislativă, asistenţă juridică, accesarea serviciilor medicale sunt doar câteva dintre serviciile pe care le pregătim în această perioadă, precizează Bârzan.

Dar ce caută aceşti migranţi? Vor linişte, vor bunăstare? Caută doar refugiu sau vor cândva să se întoarcă în ţara lor? „Unii dintre refugiaţi fug din calea razboiului, iar noi am asistat la Constanţa la astfel de cazuri: tineri răniţi în conflict s-au refugiat la Constanţa, fără posibilitatea de a lua legătura cu familia rămasă în Siria. În acelaşi timp îşi doresc stabilitate şi siguranţa zilei de mâine, atât pentru ei, cât şi pentru copiii lor. Totodată, din ce in ce mai mulţi analişti vorbesc şi de cauze de natură climatică ce determină migraţia, având în vedere că NASA a anunţat deja ridicarea nivelului oceanelor cu un metru drept inevitabilă. Prin urmare, ne putem aştepta în curând şi la această categorie de migranţi.

Este problematic şi simptomatic pentru spectrul politic european că încearcă să rezolve această situaţie cu măsuri de termen scurt. Consider că trebuie căutate şi motivele care îi determină pe aceşti oameni să îşi caute refugiul în Europa. Conflictele au, iată, efecte globale, iar Europa trebuie să facă faţă acestui aflux masiv de oameni. Trăim vremuri în care echilibrele demografice se schimbă“, consideră Cosmin Bârzan de la Centrul pentru Resurse Civice.

Codul refugiaţilor

Lideri ai organizaţiilor umanitare internaţionale, care luptă pentru drepturile oamenilor, au elaborat încă din 2013 un „cod al refugiaţilor“ intitulat „Întâmpinându-l pe străin“, în care au aşezat câteva principii ale abordării acestui fenomen. Spicuind din document, iată câteva repere pe care activiştii umanitari doresc să le imprime lumii:

„O să-l tratez pe străin aşa cum mi-ar plăcea mie să fiu tratat. O să-i îndemn pe ceilalţi să facă la fel“

„O să-i întâmpin pe străini. Credinţa mea spune că mila, iubirea, compasiunea şi ospitalitatea sunt pentru toţi, indiferent de religie sau provenienţă“

„Nimeni nu pleacă din casa lui de bunăvoie. Pot fugi de persecuţie, violenţă, exploatare, dezastre naturale. O fac pentru a oferi familiilor lor o viaţă mai bună“

„Uneori trebuie curaj pentru asta. Dar o să-i provoc pe ceilalţi la o întrecere“

„O să-l ascult şi-o să-l ajut să se simtă binevenit în comunitate. N-o să tac când o să văd că alţii îl oprimă, îi îngrădesc drepturile şi libertăţile“

„O să vorbesc despre credinţa mea fără să iau religia celuilalt în derâdere. O să-i creez spaţiu să îşi practice religia în voie“

„Chemarea de a întâmpina străinii oferindu-le protecţie şi ospitalitatea şi de a onora străinii de altă credinţă este adânc înrădăcinată în toate religiile importante ale lumii“

„Toţi suntem consideraţi străini în afara ţării noastre“

Biserica din România vrea să ajute refugiaţii care ajung în România

Patriarhia Română a anunţat că se va implica în ajutorarea refugiaţilor care vor ajunge în ţară şi, totodată, va sprijini autorităţile române în cazul în care România va găzdui refugiaţi. Într-o declaraţie dată pentru Mediafax, purtătorul de cuvânt al instituţiei, Constantin Stoica, a menţionat: „Chiar dacă refugiaţii sunt de alt neam, cultură şi credinţă, pentru noi, creştinii, sunt semenii noşti aflaţi în dificultate ca urmare a unui conflict sângeros din ţara lor. Aşa că toţi românii ortodocşi trebuie să acţioneze cu dragoste de semeni, în baza credinţei creştine. De asemenea, Patriarhia are în vedere şi sprijinirea autorităţilor în eventualitatea în care România va găzdui refugiaţi. De altfel, în Bucureşti există o comunitate de creştini arabi, sprijinită de BOR“, a spus părintele Stoica.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a vorbit, totodată, despre colecta din 2014 organizată în toate bisericile şi mănăstririle din ţară şi din străinătate pentru ajutoarea victimelor conflictului din Siria. „Patriarhia Română a organizat, în 2014, o colectă în toate bisericile şi mănăstirile din ţară şi străinătate şi a fost colectată suma de 500.000 de euro, care a fost oferită Patriarhiei Antiohiei şi Întregului Orient pentru sprijinirea victimelor conflictului sângeros din Siria. În mod firesc, oricine are nevoie de spijin, de ajutor, trebuie ajutat“, a mai spus părintele Constantin Stoica.

El a precizat că autorităţile trebuie sprijinite în demersul lor de ajutoare a acestor semeni. „Am văzut că autorităţile statului român deja se pregătesc. În mod firesc, autorităţile trebuie sprijinite în demersul lor de ajutorare a acestor semeni ai noştri care realmente sunt într-o situaţie dramatică. Ceea ce am declarat are legătură cu credinţa noastră. Credinţa se manifestă prin fapte. Între credinţă şi dragostea faţă de semeni există o legătură“, a adăugat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

În plus, el a ţinut să precizeze că, recent, Patriarhul Daniel, vorbind unui grup de tineri iordanieni aflaţi în vizită în România, a spus că tinerii trebuie educaţi în spriritul păcii şi respectului reciproc.

„Lumea de astăzi este confruntată cu fenomenul secularizării, adică o construire a societăţii fără referinţă la Dumnezeu şi la religie. Societatea este confruntată cu criza economică şi financiară, dar şi cu multe conflicte armate, cu războaie şi cu violenţă, ceea ce cauzează un număr mare de refugiaţi. Vedem în aceste zile cum în Europa refugiaţii din Siria şi din alte ţări ale Orientului vin în ţările europene pentru a scăpa de violenţă şi pentru a supravieţui. De aceea, noi trebuie să educăm tineretul în spiritul păcii, al convieţuirii paşnice, al respectului reciproc între diferite religii şi diferite culturi“, a adăugat Constantin Stoica.

Preotul Eugen Tănăsescu de la Arhiepiscopia Tomisului punctează: „Trebuie să facem distincţia esenţială între refugiat şi imigrant. Există de asemenea şi posibilitatea ca unii refugiaţi să dorească să devină imigranţi. Aceste proceduri sunt însă în sarcina delicată şi dificilă a autorităţilor“.

Vă mai recomandăm

Fotografia lui Aylan. Refugiaţii – corpuri incomode, pe care Franţa „nu vrea“ să le vadă

Valul de refugiaţi a răvăşit un oraş de graniţă din Macedonia. Localnic din Gevgelija: „Venirea lor a adus haosul total pe străzi“


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările