Ciudata minte a unui torţionar. Din medic a ajuns să schiungiuiască oameni, apoi a vrut să fie recunoscut ca deţinut politic

Ciudata minte a unui torţionar. Din medic a ajuns să schiungiuiască oameni, apoi a vrut să fie recunoscut ca deţinut politic

FOTO Arhivă

A învăţat să devină medic, iar colegii lui spun că avea un comportament ireproşabil. Şi totuşi, cum a ajuns un doctor, care dădea ca student meditaţii elevilor, să fie torţionar al regimului comunist?

Ion Bogdănescu a rămas consemnat în istoria recentă ca fiind unul dintre cei mai cruzi torţionari. Născut în 1922 la Ulmu, judeţul Brăila, el a fost înrolat pe frontul celui de-Al Doilea Război Mondial, luptând în Ardeal.

Revenit din armată, în 1945, Bogdănescu se înscrie la facultatea de la Medicină de la Cluj-Napoca. Dă meditaţii liceenilor pentru a se putea întreţine, dar la finele lui 1949 este arestat pentru că nu şi-a denunţat colegii care erau adversari ai regimului comunist. Primeşte 5 ani de închisoare pentru acest lucru.

Temniţa nu părea să-l schimbe. Camarazii şi-l amintesc ca pe un om cu purtare exemplară, care nu făcea parte dintre delatori sau informatori.

Ceva, însă, s-a întâmplat. Poate groaza de tortură, poate dorinţa uriaşă de supravieţuire cu orice preţ l-a făcut pe Ion Bogdănescu să accepte pactul cu diavolul şi să devină unul dintre călăii închisorilor.

În anul 1950, Bogdănescu este trimis în colonia de muncă forţată de la Peninsula, din judeţul Constanţa.

Este numit brigadier şi organizează chiar şantierul fabricii de cărămidă de la Năvodari. Face o „treabă bună“ aici, demascând (adică torturând) duşmani ai poporului.

Printre victimele sale se numără unul dintre cei mai buni medici ai României, prof. dr. chirurg Ion Simionescu, care nemaisuportând regimul înfiorător al detenţiei a provocat uciderea sa simulând că vrea să evadeze - în fapt, aruncându-se pe gardul de sârmă ghimpată care înconjura lagărul de muncă.

Eliberat în 1953, Ion Bogdănescu a primit un loc de muncă în industria petrolieră, la Ploieşti. A fost informator al Securităţii neîncetat, apoi şi-a putut continua facultatea, deşi majoritatea deţinuţilor politici nu-şi mai puteau găsi de lucru decât mult sub calificarea lor.

„Colaborarea cu Securitatea s-a intensiificat, astfel că după 1975, Bogdănescu devine medic-şef la dispensarul din comuna clujeană Răcătău, fiind un informator foarte sârguincios al Securităţii. A dat note informative care s-au constituit în dosare voluminoase, discuţiile cu oamenii fiind relatate sub formă de dialog. Era conştient de imaginea lui în sânul comunităţii. Povestea că un frate de-al său, întors de la Canal, i-a spus în faţă că îi este ruşine cu el. Se considera, însă, un om care şi-a făcut datoria faţă de regimul opresiv“, relatează cercetătorul Alin Mureşan, autorul cărţii „Piteşti, cronica unei sinucideri asistate“.

După Revoluţia din 1989, dr. Ion Bogdănescu a dorit să devină membru al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România. A fost refuzat. A murit în anul 2000, la fel de „neînţeles“ de ceilalţi.

Pe aceeaşi temă:

Pătrăşcanu, torţionarul feroce din temniţa de la Piteşti care visase să fie doctor. Sfârşitul său a fost crunt

FOTO Duhovnicul Calciu Dumitreasa, victimă şi călău. Cum l-a găsit pe Dumnezeu părintele silit să se alăture torţionarilor care-i îngrozeau pe deţinuţi

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: