Cheltuială fabuloasă fără finalizare. De ce n-a reuşit statul român în 11 ani să modernizeze două nave de luptă pentru care a plătit 116 milioane de lire sterline

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Fregatele din dotarea Forţelor Navale FOTO navy.ro
Fregatele din dotarea Forţelor Navale FOTO navy.ro

Modernizarea fregatelor Regele Ferdinand şi Regia Maria este o poveste fără sfârşit. România nu reuşeşte să le echipeze cu tehnică de luptă, deşi ţara noastră şi-a asumat această obligaţie încă din 2006.

Navele Regele Ferdinand şi Regina Maria au fost achiziţionate de statul român din Marea Britanie, de la BAE Systems, în cadrul unui contract controversat, de 116 milioane de lire sterline, semnat în 2003.

În 2004 şi 2005, atunci când au fost aduse din Marea Britanie, fregatele au fost dezechipate de unele dintre sistemele de luptă şi de comunicaţii, întrucât România nu era ţară membră NATO şi, prin urmare, nu deţinea licenţă pentru sistemele de la bord. 

Urma o a doua etapă, de modernizare, care trebuia să înceapă în 2006, chiar cu Regina Maria. Nici până în prezent nu s-a făcut nimic în acest sens, deşi toţi miniştrii Apărării care s-au succedat au promis că ele vor fi dotate cu tehnică de luptă. Aceleaşi declaraţii s-au făcut, de fiecare dată, şi în ceea ce priveşte submarinul Delfinul, nefuncţionabil de mai mulţi ani.

Pentru a fi considerate capabile să îndeplinească misiunile unei fregate, navele de luptă ar fi trebuit să deţină un sistem nou de comandă-control, rachetă navă-navă, rachetă navă-aer, sistem de apărare apropiată, sonar tractat, radar nou.

Pe de altă parte, conform legii offset, Marea Britanie trebuia să cumpere din România produse la valoarea plăţii achiziţiei celor două fregate. Până acum, Marea Britanie a cumpărat în valoare de doar 10% din preţul achitat de România. Experţii spun că, pe de o parte, n-am avut ce să le oferim, iar pe de altă parte, le-am ofertat produse la preţuri supraevaluate. 

Licitaţii fără niciun rezultat

La începutul anului 2016, Ministerul Apărării Naţionale anunţa că fregatele Regele Ferdinand şi Regina Maria vor fi modernizate în şantierele navale din România. Navele urmau să fie dotate cu sisteme de rachete antiaeriene, de rachete antinavă şi sisteme de tunuri şi/sau rachete pentru apărare contra rachetelor antinavă, dar şi cu senzori cu performanţe superioare (radare, electronooptici şi sonar tractat). Pentru modernizarea lor, au fost alocaţi 280 de milioane de euro de la bugetul de stat, dar până în momentul de faţă nu s-a întâmplat absolut nimic.

 

Schimbarea regimurilor politice din România a tot amânat, de-a lungul timpului, punerea în practică a deciziilor legate de fregate. 

În 2009, a existat o încercare de modernizare a fregatelor, amânată din motive financiare. Ultima licitaţie a avut loc în martie 2016. La procedură s-au înscris mai multe companii, însă singura care a depus oferta a fost un consorţiu format din trei firme din Turcia şi una românească.

image

Distrugătorul Mărăşeşti FOTO Colecţie Vasile Mihalache

Agenţia de stiri MEDIAFAX cita în 2016 declaraţia directorului general al STM, Davut Yılmaz: „Prietena şi aliata noastră, România, şi Forţele Navale Române au solicitat îmbunătăţirea resurselor de război pentru a continua demersurile sale ferme de menţinere a păcii în bazinul Mării Negre şi în lume şi pentru a proteja drepturile şi interesele României. Ca parte a acestei iniţiative, Ministerul Apărării Naţionale din România a demarat procesul de licitaţie pentru modernizarea fregatelor de tip 22 ale Flotei Române”.

Conform acestuia, STM întocmise deja un proiect complet de modernizare a fregatelor din Forţele Navele Române cu toate procedurile şi detaliile tehnice incluse, dar şi cu potenţialele parteneriate locale cu companiile româneşti din industria apărării. Proiectul ar fost realizat de către STM, în asociere cu Havelsan (Turcia), Aselsan (Turcia) şi CSR (România), ca o acţiune de cooperare a industriilor de apărare din Turcia şi România. Planurile STM includeau modernizarea tehnologică a celor două fregate pe teritoriul României, în şantiere navale româneşti şi folosind în proporţie maximă resurse locale.

Statele Unite şi-au arătat sprijinul faţă de iniţiativa STM, la Constanţa fiind prezenţi şi reprezentanţi ai companiei Raytheon, care au participat la evenimente.

Lucrurile tărăgănează de atunci. Dacă câştigătorul licitaţiei spune că statul român nu a anunţat firma nici că este calificată nici descalificată, voci din minister spun că firma nu s-a calificat întrucât s-a făcut o adresă distribuitorului de tehnică de luptă, în contract  cu compania din Turcia, care nu au răspuns şi, prin urmare, nu s-a încheiat niciun contract.

Câteva luni mai târziu, ţara noastră a găsit o altă soluţie de modernizare a fregatelor: să achiziţioneze patru corvete noi pentru Forţele Navale, la preţul de 3,6 miliarde lei urmând ca în cadrul programului de offset (compensatoriu), firma olandeză Damen Shipyards Group, care deţine şi şantierul naval Damen Galaţi, să modernizeze şi cele două fregate.

Unele voci din Marina Militară spun că nu s-a semnat până în prezent niciun contract cu vreo firmă din cauza luptelor politice care se dau atât între guvernanţii români, cât şi între UE şi SUA. 

Istoria fegatelor 

Numele de botez ale fregatelor a fost Coventry şi London, însă România le-a numit Regele Ferdinand şi Regina Maria, după ilustrele înaintaşe din timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Înainte de a fi vândute României, cele două nave au participat la misiuni importante, Regina Maria fiind nava-comandant în războiul din Golf.

Cele două nave au fost aduse în ţară de echipajele româneşti, comandate de contraamiralul de flotilă (r), Sorin Learschi. De altfel, el a fost şi primul comandant al Regelui Ferdinand. „Înainte de a intra în posesia lor, am fost cu toţii la curs, în Anglia. Prima dată am plecat eu şi cu trei ofiţeri. Pregătirea se făcea într-o sală de unde, în urmă cu mulţi ani, s-a comandat invazia din Normandia“, spune fostul comandant.

image

Distrugătorul Regele Ferdinand FPTO wikipedia

„Anglia nu a vândut navele pentru că îşi terminaseră perioada de exploatare, ci le-a tras pe stânga, cum e la ei, pentru a investi în construcţia altora noi. Nu dispuneau de fonduri suficiente şi pentru modernizarea celor vechi şi pentru construirea altora noi şi aşa s-au decis să le vândă“, explică el.

Membrii echipajului au fost cazaţi pe un ponton prevăzut cu cabine, cantină, dar şi sală pentru recreere. Fiecare navă a avut un echipaj format din 204 oameni. Ca o premieră, a fost prima unitate care a avut soldaţi gradaţi voluntari. 

După finalizarea cursurilor, cele două nave au venit în ţară având la bord echipaj românesc şi doi tehnicieni englezi. „Eu am adus prima dată fregata Regele Ferdinand, dar întâmplarea a făcut s-o aduc apoi şi pe Regina Maria“, spune contraamiralul de flotilă.

Sorin Learschi spune că l-a impresionat de prima dată cele două nave. „Am văzut-o pentru prima dată pe Regina Maria. Era pe doc şi am admirat-o în toată splendoarea ei. Mi s-a părut foarte mare. Este şi mai lungă decât Mărăşeştiul, are o altă siluetă“, precizează Learschi. „Eu mai am şi experienţa unui marş pe care l-am făcut cu Mărăşeştiul, în anul 1998, în cadrul unui exerciţiu NATO. E o diferenţă de clasă. Mărăşeştiul este instabil. Este construit pentru Marea Neagră în anumite condiţii, neavând niciun sistem de stabilizare. În schimb, cele două fregate au câte două sisteme de stabilizare. Dacă Mărăşeştiul se înclină 30 de grade, în aceleaşi condiţii fregatele T22R se înclină 3 grade. Când operezi elicoptere, ai nevoie ca platforma să nu se mişte“, adaugă contraamiralul.

Conform informaţiilor primite de la Forţele Navale Române, cele două fregate dispun de un tun super rapid, calibru de 76 mm, generaţie 2003, sistem de luptă antisubmarin (două instalaţii de torpile), trei instalaţii manuale DSKM – 12,7 mm, sisteme de luptă electronică şi sistem de bruiaj pasiv. 

România a avut patru distrugătoare în timpul războiului

România a avut patru distrugătoare eficiente în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Navele Regina Maria, Regele Ferdinand, Mărăşti şi Mărăşeşti, care acum sunt istorie, erau echipate cu tehnică de luptă modernă la acea vreme. Este vorba despre echipamente pe care în prezent nu le au cele trei fregate aflate în dotarea Marinei Militare.

Primele noastre distrugătoare dispuneau de lansatoare de rachete, tunuri, baraj antimină, paravan împotriva minelor, centrală de tragere. Spre deosebire de acestea, fregatele care se află în dotarea Marinei Române în prezent dispun doar de un tun super rapid, o instalaţie de lansare torpile şi un sistem de comandă asistat de calculator, conform datelor oficiale. 

Mărăşti şi Mărăşeşti, aduse din Italia

Mărăşeşti şi Mărăşti au sosit în Portul Constanţa în anul 1920, în urma tratativelor purtate între guvernele României şi Italiei. Cele două nave fuseseră comandate înainte de război, însă contractul nu a putut fi onorat. După o prealabilă înţelegere, partea italiană a dat României cele două nave pe care le folosise în timpul conflagraţiei împotriva flotei austro-ungare, cu denumirea de Nibbio şi Sparviero.

La 1 iulie 1920 aceste două nave au sosit la Constanţa şi au primit numele Mărăşeşti (Nibbio) şi Mărăşti (Sparviero), cunoscute după această dată ca nave tip distrugător din clasa Aquila. Cele două distrugătoare erau înzestrate de trei tunuri de 152 mm, patru tunuri 76 mm Armstrong, două mitraliere de 13,2 mm şi două grupuri lanstorpile binate de 450 mm.

În 1926, tunurile de 152 mm au fost înlocuite cu tunuri de 120 mm în turele binate. În anul următor, au fost instalate pe distrugătoare aparate de tir centralizate, iar în anul 1935 aceste nave au fost dotate cu tunuri navale şi antiaeriene şi cu mitraliere de 13,2 mm. După efectuarea în 1939, în şantierul naval Galaţi, a unor reparaţii generale, distrugătoarele au fost dotate şi cu tunuri antiaeriene de fabricaţie germană cu calibrul de 37 mm.

Distrugătoarele Regina Maria, Regele Ferdinand, Mărăşti şi Mărăşeşti, împreună cu alte nave ale Marinei Militare, dar şi pasagerele Basarabia şi Bucovina, au plecat din Portul Constanţa în 1944, având la bord echipaj sovietic.

image

Distrugător Mărăşti FOTO Colecţie Constantin Cumpănă

Delfinul, construit în URSS

Actualul submarin Delfinul, botezat la fel în cinstea predecesorului său, a fost construit în URSS şi predat României în anul 1985. A costat 40 milioane de dolari şi a fost adus în ţară în secret, fiind recepţionat fără ceremoniile caracteristice festivismului comunist. Delfinul este printre cele mai moderne submarine din Marea Neagră.  

Din 1996, Delfinul stă la cheu, deoarece acumulatorii motorului sunt epuizaţi, iar înlocuirea lor costă o avere. Toţi miniştii Apărării au promis că vor găsi fonduri pentru modernizarea lui, dar submarinul îmbătrâneşte, în continuare, în Portul Constanţa. Delfinul are echipaj complet, de la comandant, la ultimul marinar, care se ocupă doar de întreţinerea navei. 

image

Distrugătorul Regina Maria FOTO wikipedia

Vă mai recomandăm:

Distrugătoarele României, aşii Marinei care au ajuns la fier vechi din cauza ruşilor. Navele erau mai bine echipate şi mai rapide decât cele pe care le avem azi

FOTO Poveştile unui comandant de navă: „În 1989, am crezut că ungurii au intrat în Ardeal“

Titanicul românesc. 25 de ani de la scufundarea navei Mogoşoaia. Mărturia unui supravieţuitor: „Vasul s-a scufundat în câteva minute“


Don Giovanni, piratul de la Sulina. Cum a reuşit fostul marinar să înşele autorităţile şi să rămână cu marfa ilegală şi cu despăgubirea

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite