Cele 7 hazarduri ale Constanţei. Pericolele la care este vulnerabilă Dobrogea de Sud

Cele 7 hazarduri ale Constanţei. Pericolele la care este vulnerabilă Dobrogea de Sud

Mobilizarea echipelor de intervenţie este vitală în situaţii de urgenţă FOTO Adevărul Constanţa

O hartă a dezastrelor naturale care pot lovi judeţul Constanţa arată că jumătatea sudică a Dobrogei este expusă la nu mai puţin de 7 categorii de catastrofe - adică la majoritatea hazardurilor, spun specialiştii în situaţii de urgenţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Având în vedere dispunerea geografică şi complexitatea economică, judeţul Constanţa este vulnerabil la o serie de pericole. Acestea pot fi: inundaţii (ploile abundente revarsă cursurile de apă alimentate sau nu de Dunăre); alunecări/prăbuşiri de teren (malul Dunării); cutremure (apropiere de faliile seismice din Vrancea, Marea Neagră, Bulgaria); accident nuclear (Centrala Nuclear-Electrică de la Cernavodă); accidente pe timpul transportului substanţelor şi deşeurilor periculoase (transportul pe magistrala feroviară Constanţa – Feteşti, pe magistralele rutiere, pe Canalul Dunăre-Marea Neagră şi în Portul Constanţa); incendii de proporţii (danele petroliere, rafinăria, platformele petroliere din Constanţa şi Midia, pădurile, culturile de păioase), dar şi poluări accidentale (în special în Portul Constanţa, pe Dunăre sau pe Canalul Dunăre-Marea Neagră).

„Manifestările extreme ale fenomenelor naturale, la care se adaugă accidentele tehnologice, pot avea influenţă directă asupra întregii societăţii. Acestea riscuri trebuie cunoscute pentru ca populaţia să fie avertizată în caz de necesitate“, a comunicat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea al judeţului Constanţa, care asigură coordonarea activităţilor de prevenire a cazurilor de necesitate.

Harta dezastrelor

Iată harta detaliată a dezastrelor întocmită de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea al judeţului Constanţa:

Inundaţii - Reţeaua hidrografică de pe teritoriul judeţului Constanţa poate determina la un moment dat inundaţii de mari proporţii, datorită ploilor abundente determinând creşteri de nivel pe fluviul Dunărea şi pe cursurile de apă interioare ale judeţului. Predispuse la inundaţii sunt zonele din arealul localităţilor Ostrov, Băneasa, Rasova, Seimeni, Cogealac, Topalu, Hârşova etc.

Alunecări/prăbuşiri de teren - Zonele de risc unde pot apărea alunecări de teren sunt localităţile dispuse pe malul Dunării, astfel: Ghindăreşti, Topalu, Capidava, Dunărea, Seimenii Mici, Cochirleni, Rasova, Dunăreni, Viile.

Cutremure de pământ - Deşi judeţul Constanţa este situat într-o zonă cu o mai slabă activitate seismică, nu trebuie neglijat faptul că ne aflăm la mai puţin de 300 km de zona Vrancea, dar şi la 125 km de falia Shabla din Bulgaria, iar un cutremur major produs în acea zonă poate avea implicaţii imprevizibile.

Accident nuclear - În caz de accident nuclear, la C.N.E. Cernavodă, cu depăşirea barierei de protecţie a anvelopei se pot elibera şi dispersa în mediu produşi de fisiune sub formă gazoasă, lichidă sau solidă. Produşii radioactivi gazoşi şi sub formă de aerosoli se pot răspândi pe o suprafaţă mare, astfel încât în cazul unui accident nuclear major se pot depăşi „Nivelurile de intervenţie asociate măsurilor de protecţie”.

Radioactivitatea - Poate depăşi normele admise atât din punct de vedere al expunerii externe la radiaţii emise de radionuclizii prezenţi în nor sau depuşi pe sol cât şi din punct de vedere al expunerii interne prin inhalare şi consumul apei şi alimentelor contaminate, prezentând un pericol deosebit izotopii radioactivi ai iodului, stronţiului, cesiului precum şi ai gazelor nobile.

Accidente pe timpul transportului substanţelor şi deşeurilor periculoase - Se pot produce, în special, pe magistrala feroviară Constanţa – Feteşti şi pe magistralele rutiere Constanţa – Cernavodă, Constanţa – Hârşova, Constanţa – Mangalia, Constanţa – Tulcea, Constanţa – Ostrov, pe canalul Dunăre – Marea Neagră şi în portul Constanţa.

Incendii de mari proporţii - Acestea se pot produce în mod deosebit în zona danelor petroliere din Portul Constanţa, în zonele împădurite ale judeţului, în zonele cultivate cu păioase, precum şi pe platformele de prelucrare şi depozitare a produselor petroliere din Constanţa şi Midia.

Poluări accidentale (aer, apă, sol, subsol) - Sunt considerate hazarde ale căror cauze sunt de natură antropogenă (numai în rare situaţii putând avea şi cauze naturale). În judeţul Constanţa, în perioada ultimilor 10 ani, nu s-au produs poluări de mare amploare, care să provoace dezastre ecologice.

Dacă majoritatea dezastrelor pot fi evitate graţie factorului uman, inundaţiile sunt încă la mâna naturii. Soluţia de apărare: fonduri europene prin care să se construiască - pe lângă diguri şi baraje - o reţea modernă de canale şi de canalizare pentru scurgerea debitelor de apă pluvială.

Judeţul Constanţa a fost afectat în weekend de ploi torenţiale care au dus la sinistrarea unor locuitori din mediul rural, dar şi urban: Medgidia, Cernavodă, chiar şi Constanţa.

Vă mai recomandăm

FOTO Peştera din drum. La Cochirleni, apele au săpat caverne de şase metri în şosea

UPDATE VIDEO Străzile din Medgidia şi Cernavodă, rupte de ploi. Cratere adânci formate în asfaltul distrus

Cutremur în Marea Neagră de 4,8 grade: s-a resimţit la Constanţa

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările