Cel mai mare cutremur din istoria României. Turnul Colţea s-a prăbuşit, iar pământul s-a crăpat şi din el ţâşnea apă fierbinte şi „urât mirositoare“

Cel mai mare cutremur din istoria României. Turnul Colţea s-a prăbuşit, iar pământul s-a crăpat şi din el ţâşnea apă fierbinte şi „urât mirositoare“

Turnul Colţea în 1856. Fotografie de Ludwig Angerer

Cutremurul produs la 26 octombrie 1802, ora 12.55, a fost estimat ca fiind cel mai mare cutremur cunoscut din istoria României.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cutremurul produs la începutul secolului XIX, la 26 octombrie 1802, a fost estimat  ca fiind cel mai mare cutremur cunoscut din istoria României, aflăm de pe site-ul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
 
Specialiştii cred că a fost vorba de un cutremur produs în zona inferioară a zonei seismice din Vrancea, la o adâncime de 150 de kilometri. Cutremurul a fost resimţit până la Moscova şi sudul Greciei. În multe locuri din Bucureşti şi din ţară s-au format crăpături adânci şi lungi în pământ, din care a ţâşnit, pe alocuri, apă fierbinte şi „urât mirositoare”. 
 
Seismul a produs pagube majore în multe localităţi: Bucureşti, Vălenii de Munte, Curtea de Argeş, Iaşi, Suceava, Focşani, Braşov, Halchiu, Bod, Roşia etc. Şocul principal a fost urmat de o serie de replici simţite pe durata mai multor zilele.
 
Orasul Bucureşti a fost puternic afectat de cutremur. După mărturiile oamenilor, au căzut turlele tuturor bisericilor din Bucureşti, iar multe biserici au fost complet avariate. Evenimentul s-a produs în ziua Sfintei Parascheva, dar la o ora la care majoritatea populaţiei nu mai era prezentă în biserici. Acest lucru explică numărul redus de victime, dacă ne raportăm la intensitatea distrugerilor. 
 
Celebră a fost prăbuşirea Turnului Colţei, ridicat cu peste opt decenii înainte. Turnul s-a rupt de la mijloc, iar partea superioară s-a prăbuşit pe caldarâm. Turnul Colţei sau Turnul Colţii, cu o înălţime de 50 de metri, a fost construit între 1709 -1714, fiind conceput şi realizat ca o componentă a ansamblului Mănăstirii Colţea, căreia îi servea iniţial drept clopotniţă. Clopotul din turn, turnat în 1775, cântărea aproximativ 1.700 kilograme. 
 
Tot în Bucureşti au fost semnalate numeroase incendii, provocate în principal de prăbuşirea sobelor.
În ceea ce priveşte sursa seismică vrânceană, informaţiile privind cutremurele majore se întind pe o perioadă de aproximativ 1.000 de ani. 
 
Sate întregi ruinate pe malul Mării Negre
 
Cutremurul cu 37 de replici, care a produs un tsunami, a ras satele din Dobrogea şi a dat peste cap circulaţia navelor
 
Şabla, tărâmul cutremurelor din Dobrogea de Sud FOTO http://shabla.be/
 
În Dobrogea, cel mai devastator cutremur s-a produs la 31 martie 1901. Seismul a distrus sate întregi de la malul Mării Negre şi a provocat un tsunami de patru – cinci metri înălţime. Cutremurul din 1901, de 7,2 grade pe scara Richter, scriu Petre Alexandrescu şi A. Balreş în Revista Pontica, a avut nu mai puţin de  37 de replici în acelaşi an. El a fost urmat de 13 replici în 1902, 7 replici în 1903 şi 4 replici în 1904. Seismul, cu epicentrul în zona Şabla – Cavarna, a ruinat sate întregi de la malul Mării Negre. 
 
La Mangalia şi Constanţa cutremurul a fost resimţit ca având gradul 8, iar la Jurilovca şi Babadag ca având gradul 7. Cutremurul a generat un tsunami de patru – cinci metri înălţime.
 
Dobrogea de Sud este o zonă cu seismicitate ridicată comparativ cu ţinuturile nordice ale acestei provincii geografice. Aici s-au produs 88% din numărul total al cutremurelor  înregistrate. Astfel, au fost menţionate 170 de cutremure în întreaga Dobroge până în 1929. Numai în sudul Dobrogei se concentrează 117 focare, dintre care 76% în zona Şabla – Capul Caliacra.
 
Mărturiile vremii vorbesc şi de un cutremur care a distrus cetăţile bizantine în secolul I şi Dionysopolis la 543. 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: