Ceaiurile cu gust greu de suportat, dar cu efecte miraculoase asupra sănătăţii. În ce boli este recomandată infuzia de pelin

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Unele ceaiuri pot avea un gust rău, dar efecte benefice pentru sănătate      Foto Arhiva Adevărul
Unele ceaiuri pot avea un gust rău, dar efecte benefice pentru sănătate      Foto Arhiva Adevărul

De cele mai multe ori, un ceai are, pe lângă efectul terapeutic, şi rolul de a ne relaxa, de a ne încânta papilele gustative. Sunt însă câteva ceaiuri care au un gust greu de suportat, deşi efectele lor sunt de-a dreptul miraculoase.

Nu toate plantele, prin fierbere, se transformă într-un ceai plăcut la gust şi cu un miros îmbietor. În anumite boli, ceaiurile recomandate sunt foarte greu de suportat. Gustul oribil al unor ceaiuri le face să fie ocolite de majoritatea oamenilor sau să fie combinate cu diverse alte plante sau îndulcitori pentru a le face puţin mai accesibile.

Pelinul este, conform Enciclopediei Concisă Britanică, o plantă erbacee, genul Artemisia, din familia Composiate. Frunzele pelinului erau folosite, în vechime, la prepararea medicamentelor şi a băuturilor, cum ar fi absintul şi vermutul.

Ceaiul de pelin este foarte amar dar eficient în detoxifierea organismului şi stimularea sistemului imunitar. Cu pelin, sub formă de ceai sau sirop, se tratează afecţiunile ficatului, pancreasului, bilei. Şi hepatita de natură infecţioasă se tratează cu ceai de pelin sau cu vin de pelin, la fel şi tuberculoza. Însă, ceaiul de pelin este cel mai folosit în tratarea răcelilor, mai ales atunci când bolnavul tuşeşte.



Medicii recomandă decoctul cu pelin pentru ameliorarea stărilor de insomnie, migrenelor, rănilor, tăieturilor, arsurilor.

Un alt ceai cu gust amar, greu de băut, dar cu efecte miraculoase este cel de rostopască. Rostopasca se utilizează în tratarea hepatitelor cronice, a colicilor hepato-biliare, colecistitelor, diskineziei biliare, tusei spastice. Această plantă este un stimulent al funcţiei hepatice şi un calmant al colicilor hepato-biliare.

Efectele curative ale plantei de rostopască erau cunoscute, la fel ca şi în cazul pelinului, încă din antichitate. Treptat, folosirea tradiţională a plantei a fost însuşită şi de ştiinţa medicală. Astfel, s-a descoperit că rostopasca are o serie de alcaloizi, în doze mari plantă este toxică, dar în dozele corecte ea are numeroase utilizări terapeutice: este analgezic, colagogic, antimicrobian, oncostatic şi sedativ al sistemului nervos central.

pelin



Ceaiul de rostopască face minuni în bolile de ficat şi curăţă organismul. Seva portocalie a plantei se foloseşte în tratamentul înţepăturilor de insecte.

Un ceai deosebit de eficient în lupta cu răceala, dar cu un gust pe care puţină lume îl suportă, este ceaiul de ceapă. Conform Enciclopediei Concise Britanice, ceapa este o plantă erbacee, originară din Asia de Sud care acum este răspândită în toată lumea. Ea conţine un antioxidant cunoscut sub denumirea de quercitina, care sporeşte capacitatea organismului de a lupta împotriva diferitelor afecţiuni.

image

Totodată, ceapa are un conţinut mare de vitamina C, o vitamină necesară pentru ameliorarea simptomelor răcelii sau gripei. Deşi are un gust neplăcut, ceaiul de ceapă, combinat cu puţină miere, este foarte eficient, rezultatele acestuia fiind resimţite de către bolnav în scurt timp.

Crampele abdominale dureroase şi menstruaţia abundentă pot fi reglate cu o cură de câteva zile cu ceai din mătase de porumb.

Ceaiul din mătase de porumb este şi el mai greu de suportat de majoritatea bolnavilor. Cu toate acestea, ceaiul este recomandat pentru că este  un excelent diuretic, antiinflamator şi calmant.

Mătasea de porumb, sub formă de ceai, mai este recomandată şi în curele de slăbire, în calmarea  simptomele premenstruale, împotriva pietrelor la rinichi, afecţiunilor prostatei şi în diverse probleme urinare.

Mătasea de porumb conţine flavonoide, saponine şi săruri de potasiu, vitaminele K, C, B, E şi lipide, tanin şi substanţe minerale. Mătasea de porumb are şi importante surse de beta caroten, niacin şi seleniu.

Pe aceeaşi temă:

Obiceiuri frecvente după masă care cresc riscul de oboseală cronică, accident vascular cerebral sau cancer intestinal

Micul dejun reduce riscul maladiilor cardiace şi asigură echilibrul hormonal. Ce boli riscă cei care sar peste această masă

Cum prepară călugării zacusca de vinete. Secretele celei mai simple şi gustoase reţete, păstrate din vremuri străvechi

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite