Cea mai mare structură a elevilor din România se pregăteşte de înfiinţare. Cum vor liceenii să revoluţioneze educaţia
0
În timp ce copiii de şcoală sunt în vacanţă şi se odihnesc la soare, o mână de liceeni lucrează, pornind de la Constanţa, la proiectul care va uni asociaţiile de elevi din România într-o structură reprezentativă a intereselor şi drepturilor acestora la nivel naţional.
Federaţia Elevilor din România (FER) este prima organizaţie de acest fel din ţară, s-ar înscrie în categoria neguvernamentală şi ar fi independentă deci de Ministerul Educaţiei, de inspectoratele şcolare, de alte autorităţi care i-ar putea dicta activitatea.
Istoricul mişcării elevilor
În România, există în acest moment asociaţii ale elevilor în Constanţa, Bacău, Maramureş, Călăraşi, Vâlcea, Bucureşti-Ilfov. Nucleul FER este Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), cea care a spart barierele la 11 iunie 2013, de când s-a înfiinţat. A fost fondată de 5 liceeni nemulţumiţi de administraţia locală, care luptau pentru burse şcolare, gratuităţi şi reduceri prevăzute pentru elevi în Legea Educaţiei, pe care municipalitatea refuza să le acorde.
Pasionaţi de descifrarea legii, liceenii din AEC au dat în judecată administraţia Mazăre şi Ministerul Educaţiei, reuşind în scurt timp ce n-au reuşit cohorte de politicieni: să schimbe radical felul în care demnitarii se achită de obligaţiile faţă de elevi – pornind de la bursele şcolare, locul cuvenit pentru elevi în consiliul de administraţie al şcolii, reducere la transportul în comun, manuale şcolare gratuite pentru elevii de a XI-a şi a XII-a, aprobarea Statutului Elevului şi multe altele.
Acei liceeni au ajuns studenţi şi chiar absolvenţi de Drept. Succesorii lor trec la următorul nivel - au extins reţeaua de asociaţii ale elevilor şi vor să le reunească în structura naţională intitulată Federaţia Elevilor din România.
Cum se naşte o reţea de viitori lideri
Prima asociaţie înfiinţată după Constanţa a fost cea din Bacău, în 2015. Iniţiatorul său, Cristian Ghingheş, este acum consilier local independent în oraşul său. „Ulterior, modelul de bună practică al AEC a fost replicat la Maramureş (2016), Călăraşi (2017), Vâlcea (2018), Bucureşti (2018). Ce au toate în comun? Elevi care şi-au dorit rezolvarea unor probleme locale şi au conştientizat că în acest sens este nevoie de o formă de organizare independentă faţă de minister sau inspectoratul şcolar“, istoriseşte fostul lider AEC Alexandru Manda (20 ani), student la Drept, fondator al mişcării de elevi pe când avea doar 14 ani.
Federaţia Elevilor din România, la Gala AEC din iunie 2019 Foto Sînziana Ionescu
Unirea oficială a asociaţiilor era necesară ca voce unică pentru reprezentarea elevilor. „Elevii pot fi un vector al schimbării, iar organizarea independentă a elevilor este cheia spre o reprezentare puternică a beneficiarilor. Ce le doresc mai tinerilor mei colegi? Să nu uite niciodată ca în centrul activităţilor lor să pună principiile şi valorile comune care îi unesc, fiindcă în lipsa acestora nicio construcţie nu este trainică şi puternică“, spune studentul la Drept.
După preluarea organizaţiei, noii lideri au început munca de misionariat pentru a înfiinţa asociaţii ale elevilor în ţară. „Am participat la reuniuni pe tema implicării civice, la şcoli de vară pentru monitori pentru bună guvernare şi acolo am întâlnit elevi care îşi doreau să facă acelaşi lucru ca noi, fiecare în judeţele lor. Erau uimiţi de puterea pe care o poate avea o mână de elevi atunci când toţi au acelaşi ţel şi luptă onest, cu legea în mână. Aşa s-a născut, de exemplu, Asociaţia Vâlceană a Elevilor, care acum se luptă cu tărie pe subiecte precum condiţiile sanitare din şcoli sau bursele în judeţul Vâlcea“, descrie Mihai Tănase (16 ani), preşedintele AEC.
Ce îşi doresc viitorii lideri ai României
În plină vară, milenialii din Federaţia Elevilor din România nu au odihnă. Pregătesc actele de constituire a forului în numele căruia emit deja comunicate de presă cu reacţii critice la proiectele contestabile ale guvernanţilor şi ale parlamentarilor.
Liceenii FER şi-au stabilit deja primele cinci obiective, prioritare pentru facilitarea accesului la educaţie al copiilor. Acestea sunt, în limbaj legislativ:
1. Anularea prevederilor OUG 51/2019 ce ţin de modificarea regimului transportului judeţean, astfel încât elevii să poată beneficia din nou de reduceri şi de decont al cheltuielilor de transport;
2. Modificarea art. 84, alin. (3) din Legea nr. 1/2011 pentru ca toţi elevii să beneficieze de decontarea integrală a navetei, nu doar cei care nu au profilul/specializarea dorită în localitatea de domiciliu;
3. Obţinerea acordării burselor pentru elevi în fiecare localitate din România (termen lung);
4. Modificarea Legii nr. 1/2011 şi a ROFUIP în sensul coborârii limitei de vârstă pentru elevii reprezentanţi în CA de la 18 ani la 16 ani şi mărirea numărului de elevi reprezentanţi în CA la 3;
5. Aprobarea modelului de formular de feedback de către Ministerul Educaţiei Naţionale, astfel încât eleviii să îşi poată exercita dreptul la opinie prevăzut de Statutul Elevului la art. 7, lit. aa).
Elevii care vor să contribuie la schimbarea sistemului de învăţământ şi a felului în care este privit de către autorităţile obligate să-i asigure bunul mers sunt chemaţi alături de FER, prin contactarea Asociaţiei Elevilor din Constanţa (office@asociatiaelevilor.ro, telefon 0763.254.419 - Mihai Tănase, liderul AEC). La toamnă, odată cu începerea anului şcolar 2019-2020, Federaţia Elevilor din România va fi oficializată.
Pe aceeaşi temă:
Amintiri din Republica Mazăre. S-a prăbuşit imperiul?
Se încarcă comentariile...
