Ce vor elevii din România, semnatari ai petiţiei: „La şcoală ar trebui să ne înveţe să gândim, nu să tocim. Dar este mai uşor să conduci oameni proşti“

Peste 2.200 semnături s-au strâns la petiţia online iniţiată de elevii din România, „Apel la libertatea elevului în şcoală“, pentru modificarea Legea nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în şcoli.

Comentariile acestora arată ce gândesc elevii, în asentimentul general, despre sistemul şcolar care mai mult le împiedică dezvoltarea şi nu îi pregăteşte deloc pentru viaţă:

„Mi se pare corect ce se spune in petitie. Orele au fost gandite incat sa nu mai avem timp liber din cauza ca trebuie sa invatam cate 10 pagini odata si sa scriem 20 de pagini la tema. Programul a fost gandit foarte prost. Ei nu se pun in locul nostru deloc. Profesorii stau bine mersi la ei acasa si stau la televizor. Eu sunt deja satula de ce se intampla in scoli. Daca ar fi sa ma fac profesoara,in viata mea nu o sa le fac copiilor mei ce mi-au facut si inca imi fac mie profesorii mei“, spune o elevă.

Un semnatar al petiţiei crede că starea deficientă a educaţiei este întreţinută cu bună ştiinţă. „Sistemul nostru educational a fost conceput in acest mod deoarece este mult mai usor sa conduci oameni prosti decat niste oameni care isi cunosc drepturile si care GANDESC. Asta ar trebui sa ne invete la scoala, sa gandim, nu sa tocim definitia celulei sau sa invatam pagini intregi la sociologie sau la latina, oricum nu te ajuta cu nimic sa stii declinarea a II a indiferent la ce facultate mergi“, este el de părere.

Un alt elev trece în revistă programul unei zile, cursul unei materii şi constată inutilitatea sistemului.

„Tocesc in seara asta lectiile, maine la test fac tot, iau 10 si dupa uit tot. Cu ce ma ajuta asta in viata? Cel mai probabil nu o sa ma ajute cu nimic, ci mai tare o sa ma incurce. Un lucru total fara de folos pentru mine care vreau altceva de la viata dar acest sistem defect ma blocheaza, ma limiteaza in aceasta carapace a indiferentei si a plictiselii.

Tot respectul pentru profesorii care inca mai fac ceva folositor cu elevii, care inca incearca sa ii atraga si sa le arate partea frumoasa a materiei predate, care incearca in ciuda tuturor betelor puse in roate sa educe cu adevarat un elev si sa il pregateasca pentru viata. Cred ca aceasta ar trebui facut in scoala, pregatirea pentru viata. O pregatire practica care sa fie de folos elevilor si nu una teoretica pe care se insista atat de mult. Este o vorba celebra in poporul nostru: «Teoria ca teoria, dar practica ne omoara!».

În timp ce unul dintre petiţionari constată că „noi, elevii, nu reprezentăm cam nimic pentru parlamentarii nostri“, altul răspunde: „Ba suntem ceva. Ultimii care se vor bucura ca traiesc in Romania“.

O propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 35/2007 privind siguranţa în şcoli a fost depusă de PNL şi este supusă dezbaterii în Camera Deputaţilor, dar elevii vor mai mult: vor ca Statul să se implice corespunzător în instituirea unui sistem de pază pe care să-l susţină din bugetul central sau local.

„Cheltuielile privind siguranţa angajaţilor sau a beneficiarilor educaţiei nu pot fi puse pe seama acestora. Învăţamântul de stat fiind gratuit, iar obligaţia asigurării pazei fiind în sarcina autorităţilor locale, considerăm oportun a se menţiona că sub nicio formă această obligaţie nu poate fi pusă în seama profesorilor, părinţilor sau elevilor“, arată Andrei Eduard Burghelia (17 ani), preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

În petiţia online intitulată „Apel la libertatea elevului în şcoală“, lansată de Consiliul Naţional al Elevilor, Asociaţia Elevilor din Constanţa şi Academia Tinerilor, elevii cer să nu mai fie blocaţi în şcoli dacă au împlinit vârsta de 14 ani, pentru că au „capacitate de exerciţiu“.

Nici purtarea uniformelor n-a fost uitată. „Nu există niciun studiu care să ateste eficacitatea purtării de semne distinctive ca uniformă şi ecuson, pentru care nu este specificată sursa de finanţare. Orice sancţiune pentru nepurtarea uniformei nu poate fi acceptată, deoarece încalcă dreptul la educaţie. Scopul propunerii este creşterea siguranţei în şcoli, siguranţa fiind un drept al beneficiarului. De aici rezultă obligaţia corelativă a statului de a asigura siguranţa“, motivează petiţionarii.

Elevii doresc, de asemenea, să fie consultaţi în proiectele şi programele şcolare. „De ce nu suntem consultaţi când se gândesc proiecte şi programe şcolare? Elevii cunosc ce se petrece cu adevărat într-o şcoală. Adoptaţi soluţii pertinente şi eficiente, nu demagogice, nespecifice realităţii în care trăim!“, cer liceenii.

Fapt fără precedent, demersurile elevilor din Constanţa au avut un ecou care dă speranţe pentru revigorarea democraţiei româneşti. În urma unei plângeri penale depuse la DNA pe numele primarului Radu Mazăre, ei au obţinut dreptul la subvenţia pentru transportul în comun pe care administraţia locală nu o mai acorda din 2004.

Tot ei au elaborat proiectul privind recâştigarea dreptului de vot al elevilor în Consiliile de Administraţie al unităţilor de învăţământ, iniţiativă care a ajuns la ultimul hop - votul Senatului. Şi tot ei îşi cer mai nou dreptul la bursele şcolare pe care municipalitatea trebuie să le susţină, dar nu o face.

Vă mai recomandăm

Radu Mazăre, înfrânt de elevi. O lecţie în 11 paşi dată de juniorii democraţiei

Elevii din Constanţa au depus plângere penală la DNA împotriva primarului. Liderii elevilor: „Radu Mazăre ne-a spus că îşi bagă p... în Legea Educaţiei“

Elevii, la un pas de recăpătarea dreptului de vot în administrarea şcolilor. Iniţiativa pornită de la Constanţa intră la aprobare în Senat

Elevii din Constanţa îl iau pe Radu Mazăre la bani mărunţi: „Unde sunt bursele şcolare?“

Ministrul Educaţiei sprijină demersul elevilor din Constanţa care îşi cer dreptul la bursele şcolare din partea municipalităţii