Ce spun canoanele ortodoxe despre petrecerile de nuntă în Postul Paştelui. „Înseamnă a sfida şi batjocori rânduiala“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine de la restaurantul unde a avut loc nunta Olguţei Vasilescu
Imagine de la restaurantul unde a avut loc nunta Olguţei Vasilescu

Postul Mare este perioada cea mai aspră, de abstinenţă şi rugăciune, pe care Biserica Ortodoxă a rânduit-o credincioşilor. Scopul celor patruzeci de zile de post este pregătirea pentru marea bucurie a Învierii lui Iisus.

Rânduielile bisericeşti sunt foarte stricte când vine vorba de comportamentul credincioşilor în perioadele de post, mai ales în perioada Postului Mare. Ele sunt cuprinse în canoanele (legile) Bisericii Ortodoxe. Astfel, Canonul 52 Laodiceea spune clar că nu se fac nunţi sau petreceri (petreceri de nuntă, zile de naştere etc.) în Postul Paştilor: „Nu se cuvine a ţine nunţi sau zile de naştere în Patruzecime.”

Deşi Taina Căsătoriei (Nunta) nu prevede vreo anumită perioadă când nu se poate săvârşi, rânduielile bisericeşti prevăd perioade când preoţii nu pot să săvârşească această slujbă deoarece ea ar fi urmată de petrecerea tradiţională care ar încălca perioada de postire. De asemenea, chiar şi cei care s-au cununat religios înainte de intrarea în post, trebuie să se abţină de la petreceri în această perioadă.

„Biserica interzice săvârşirea cununiilor în perioadele şi zilele de post, pentru că bucuria, petrecerile şi ospeţele care au loc cu această ocazie nu se potrivesc cu atmosfera de pocăinţă, înfrânare şi sobrietate pe care ne-o cere postul. A face nunţi în aceste zile înseamnă a sfida sau a batjocori rânduielile bisericeşti aşezate în vederea desăvârşirii noastre morale. părintele Nicolae D. Necula, în volumul „Tradiţie şi înnoire în slujirea liturgică”.

Astfel, în cele patru mari posturi de peste an (Postul Paştilor, Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, Postul Adormirii Maicii Domnului şi Postul Naşterii Domnului), în toate zilele de miercuri şi vineri din timpul anului bisericesc, în zilele de 14 septembrie şi 29 august, în săptămâna brânzei, adică cu şapte zile înainte de Postul Paştelui, în Săptămâna Luminată, adică între Paşti şi Duminica Tomii, în Duminica Rusaliilor, în ajunul şi în ziua tuturor praznicelor împărăteşti şi în perioada cuprinsă între Crăciun şi Bobotează, nu se pot face nunţi.

Acelaşi lucru îl explică şi preotul  preotul Lucian Farcaşiu, citat de Ziarul Lumina. Părintele spune că biserica a interzis nunţile în post deoarece „întotdeauna slujba Tainei Nunţii este urmată de petreceri, în zilele noastre de cele mai multe ori chiar prea zgomotoase, or, nu ne putem imagina o masă de nuntă cu mâncare de post, iar atmosfera exuberantă a nunţii o vedem într-o totală contradicţie cu atmosfera de sobrietate ce caracterizează perioada postului.”

Arhiepiscopia Tomisului arăta într-un comunicat de presă că „postul, ca mijloc de întărire spirituală a celui credincios, se desfăşoară după anumite reguli ascetice, care presupun îndepărtarea temporară de la bucurii şi plăceri ale vieţii, îngăduite de Dumnezeu, în scopul dobândirii discernământului şi înfrânării necesare progresului spiritual al omului. Astfel, printre acestea se găseşte şi regula opririi de la petreceri, ca unele care, prin plăcerea diverselor preparate culinare şi veselia muzicii şi a dansului, contrastează cu atitudinea ascetică a postului.”

Niciunul dintre ierarhii ortodcşi români n-a emis un punct de vedere referitor la petrecerea de nuntă organizată de Claudiu Manda şi Lia Olguţa Vasilescu lângă Craiova, în seara zilei de 30 martie.

Pe aceeaşi temă:

De ce trebuie să ne spovedim în perioada Postului Mare. Regulile preoţeşti pentru ortodocşii care aleg Săptămâna Patimilor pentru mărturisire

De ce renunţă Patriarhul României uneori la veşmintele albe
 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite