Ce salarii pot câştiga românii pe litoral în 2018. „Leafa poate ajunge la 6.000 de lei vara, cu tips-ul care le rămâne integral“
0Patronatele din industria turismului spun că jumătate din locurile de muncă disponibile pe litoralul românesc nu sunt ocupate, deşi mai sunt câteva zile până la debutul oficial al sezonului estival. Potenţialii viitori angajaţi se plâng de condiţii proaste, muncă multă şi salarii mici.
Aproximativ 5.000 de locuri de muncă în industria turistică de pe litoralul românesc sunt neocupate cu câteva zile înainte de 1 Mai, dată la care se vor deschide majoritatea spaţiilor de cazare, restaurante şi terase de la malul Mării Negre. Cifra, care reprezintă jumătate din numărul total de joburi disponibile vara în industria turistică a litoralului, a fost avansată de Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), care susţine că vorbim despre o criză de personal fără precedent în ultimii 28 de ani.
„Trebuie găsite soluţii cât se poate de urgent pentru că, vă spun sincer, nu mai avem cu cine să lucrăm. Am fost acuzaţi că nu dăm salarii. Dăm salarii foarte bune. Noi căutăm un echilibru între ce producem, ce plătim la stat şi ce rămâne, ca să putem continua o activitate“, a declarat preşedintele FPTR.
Principala cauză care a dus la una dintre cele mai mari crize ale forţei de muncă de pe litoral, din 1990 până în prezent, spun patronatele, ar fi politica de şomaj şi ajutoare sociale pe care statul român o oferă celor care nu doresc să muncească. La aceasta se adaugă migraţia a peste 4 milioane de români care muncesc în străinătate şi numărul limitat de străini din afara UE care pot fi angajaţi în România.
Condiţiile negociate nu sunt cele reale
La finalul lunii martie 2018 erau aproximativ 4.500 de şomeri care primeau indemnizaţie la nivelul judeţului Constanţa. În total, conform datelor primite de la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), erau 9.100 de şomeri, diferenţa de 4.600 fiind cei care nu mai primesc niciun sprijin de la stat.
„Din ce spun anumite doamne care au muncit în alţi ani ca şi cameriste, există zone de pe litoralul românesc unde nu s-a mai investit deloc după 1989 sau s-a dat doar o spoială. Salariile au rămas tot la minimului pe economie, iar o cameristă care lucra pe un etaj, face acum 2 sau 3 etaje. Volumul de muncă a crescut, pretenţiile sunt mari, dar angajatorii nu fidelizează oamenii. Nu generalizăm”, spune Adelina Vlad, purtătorul de cuvânt al AJOFM.
Viorica, 52 de ani, a lucrat mai mulţi ani cameristă la o pensiune din staţiunea Costineşti. Anul acesta nu mai vrea să muncească pe litoral deoarece condiţiile negociate nu sunt cele reale. „În primul rând volumul de muncă era mare (11 camere şi 2 apartamente). Apoi, patronul pensiunii închiria în perioadele de vârf inclusiv camera în care eram cazată, iar eu dormeam în oficiu, printre detergenţi şi mături. Apoi, de multe ori, cazarea se făcea la 1 sau 2 noaptea, mă trezeam să mă ocup de noii turişti, iar la 5 dimineaţa trebuia să fiu deja cu mătura în mână. Câteodată îmi spuneau să le gătesc turiştilor, ei plătind patronului acest serviciu, iar mie nu-mi revenea nimic din această muncă suplimentară”, spune femeia care era plătită cu salariul minim pe economie. Singura facilitate, pe lângă cazare şi masă, era decontarea uneori a transportului Costineşti-Constanţa.
În urmă cu o săptămână s-a desfăşurat bursa generală a locurilor de muncă la Constanţa, iar din cele 2.500 de locuri puse la dispoziţie de angajatori, 1.500 au fost în domeniul turismului. „Aproape 600 de persoane au fost selectate în vederea încadrării în muncă şi 170 au fost încadraţi pe loc, majoritatea în turism”, spun reprezentanţii AJOFM. Oferta salarială în turism pleacă de la 1.500 pentru o cameristă şi poate ajunge la mii de lei în cazul unui bucătar şef. Desigur, contează foarte mult calificarea şi experienţa, dar şi numărul de stele al hotelului la care vrei să te angajezi.
De cealaltă parte, patronatele acuză statul român că, prin politica de ajutoare sociale şi şomaj, încurajează lenea. „La bursa locurilor de muncă oamenii veniseră cu carnetele de şomer ca să le semneze conducerea. După 2 ore, noi aveam stand acolo, nu mai era nimeni. O cameristă ajunge cu ore suplimentare la 400-500 de euro net, lunar. Noi apreciem munca, nu putem să punem oamenii să muncească şi să nu-i plătim. Oamenii s-au obişnuit cu şomajul sau ajutoarele sociale date de primării, dacă nu procedăm şi noi ca în occident, după două oferte refuzate să i se taie şomajul”, spune Nicolae Bucovală, preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia.
Soluţie: aducerea de angajaţi din spaţiul extra-comunitar
„Turismul de litoral fiind mono sezonier este în cea mai proastă situaţie din acest domeniu de activitate. Posibilitatea de a găsi forţă de muncă dispusă să lucreze doar 3-4 luni pe an este mult mai mică decât în cazul celor care angajează permanent. Este o criză care s-a accentuat în ultimii ani deoarece din România este foarte uşor să plece să lucreze într-o ţară vestică, în schimb nu există estici din UE care să vină la noi să muncească pe bani mai puţini. De aceea ajungem la un blocaj şi asta înseamnă că unele unităţi vor lucra la o capacitate mai redusă sau, am avut un caz anul trecut în sudul litoralului, nu o să mai deschidă”, spune Ion-Dănuţ Jugănaru, directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa (CCINA).
Soluţia pe care o văd patronii de pe litoral constă în aducerea de angajaţi din ţări mai slab dezvoltate economic. Însă, în acest caz au nevoie de sprijinul guvernului care trebuie să permită ca în România să poată munci mai mult de 10.000 de oameni din spaţiul extra-comunitar.
„S-a tot vorbit că se va face o agenţie la nivel naţional pentru a putea aduce forţă de muncă din ţări precum China, Zimbabwe, Thailanda, Vietnam, Bangladesh şi altele, în care noi să ne înscriem cu necesarul de forţă de muncă. Această agenţie nu s-a înfiinţat. Exportăm 4 sau 5 milioane de oameni, ca forţă de muncă, şi ni s-a dat voie de către guvern să aducem vreo 10.000. Ca să aduc un om extra-comunitar, printr-o agenţie privată, mă costa 4.000 de euro., din care 2.000 de euro era doar comisionul agenţiei. Or, eu aveam nevoie de 100 de persoane”, spune Nicolae Bucovală.
De asemenea, patronatele solicită şi o diminuare a impozitelor pe care le plătesc pentru salarii, dar şi unele facilităţi fiscale acordate industriei turistice. „Costul muncii, la noi, per angajat este foarte mare. Noi am propus în diferite întâlniri cu guvernanţii ca taxele să fie scăzute. De exemplu, dacă un patron îşi permite să dea 1.000 de euro net, să aibă facilitatea de a plăti doar 200 de euro impozite pe salariul respectiv”, mai spune preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia.
„Toţi întreabă de salariu, dar nu ştiu ce pot ei să facă”
Directorul general al CCINA, Ion-Dănuţ Jugănaru, spune că în ultimii trei ani au crescut foarte mult salariile. „Lipsa forţei de muncă a dus la scumpirea acesteia. S-au schimbat mult lucrurile în cei 28 de ani pe litoral. Au fost vremuri când, în urma unui anunţ de angajare dat în presă, era coadă la uşa angajatorului, acum nu mai vine nimeni, nici calificat, nici necalificat.”
Matei Datcu este patronul unui restaurant cu specific pescăresc de la malul mării. Pentru perioada estivală, ca să funcţioneze la capacitate maximă, are nevoie de 70 de angajaţi. De două săptămâni a dat anunţuri că angajează personal. „Caut oameni de bună calitate, caut să fie om în primul rând, restul o sa-l învăţ eu. Toţi întreabă de salariu, dar nu ştiu ce pot face ei. Este criză, nu sunt oamenii pe care mi doresc eu. Salariile nu sunt mici. Se negociază. Salariul de ospătar poate ajunge şi la 6.000 de lei vara cu tips-ul care le rămâne integral, iar un bucătar poate câştiga de la 3.000 de lei cu tips. Eu le plătesc absolut toate taxele şi impozitele”, spune Matei.
Nici şcolile de profil, unde tinerii învaţă meserii precum cameriste, recepţioneri, barman, ospătar, picoli, hostes nu reprezintă o soluţie pentru angajatori. „Este o şcoală de ospătari la Eforie Sud unde am mers să vorbesc cu elevii înainte de practică. I-aş fi plătit în cele două săptămâni de practică, iar dacă unii voiau să rămână îi angajam. Din toată clasa au venit doi, cazuri sociale, iar după 2 săptămâni au plecat deoarece au zis că preferă să stea la plajă”, mai spune Matei Datcu.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
