Ce altceva puteţi face pe litoral dacă aveţi ghinion de vreme proastă. Ghidul complet de vizitat minunăţiile Dobrogei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cazinoul din Constanţa, emblema oraşului de la Marea Neagră Sursa Rafael Cucu
Cazinoul din Constanţa, emblema oraşului de la Marea Neagră Sursa Rafael Cucu

Vacanţa mult-aşteptată la mare poate fi salvată, pe vreme rea, de o serie de activităţi pe care altfel le-aţi pierde. Astfel că dacă nimeriţi pe litoral când soarele se ascunde după nori, iar ploaia ameninţă plaja, refugiaţi-vă, cu un ghid în mână, în locurile extrem de interesante ale Constanţei sau chiar ale Dobrogei.

Primul gând pentru turişti pe vreme rea este să viziteze Delfinariul. La Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii de pe Bulevardul Mamaia nr. 255 mai există Planetariu, Observatorul astronomic, Microrezervaţia (Microdelta), expoziţie de păsări exotice şi un club de echitaţie cu manej.

Acvariul, care face parte tot din complexul muzeal, are sediul vizavi de Cazinoul din Constanţa (Bulevardul Elisabeta) şi oferă un spectacol fascinant al lumii subacvatice.

Peste drum de Acvariu, traversând în diagonală intersecţia, lângă Catedrala arhiepiscopală Sfinţii Petru şi Pavel (strada Arhiepiscopiei), este Muzeul de Sculptură Ion Jalea, unde sunt expuse lucrările extraordinare ale artistului plastic dobrogean, erou de război, care a sculptat cu o singură mână - dreapta, pentru că stânga şi-a pierdut-o din umăr în luptele din Primul Război Mondial.

Nu departe de Jalea este alt muzeu unic în ţară - Muzeul Marinei Militare, pe strada Traian nr. 53 (între restaurantul Colonadelor şi Liceul Traian). Aici găsiţi colecţii de machete de corăbii şi nave de război, amfore şi ceramică veche, arme albe şi de foc, arme sub apă, medalistică, uniforme, aparatură de transmisiuni, motoare navale, ancore şi elice, navomodele, nave originale şi fragmente ale unor epave, drapele şi pavilioane, instrumente de navigaţie, numismatică, tablouri, documente şi fotografii cu aspecte din marină, carte veche şi presă de marină. 

Ca să rămâneţi în domeniu, mergeţi la Muzeul Militar Naţional Regele Ferdinand I Constanţa (strada Prelungirea Liliacului nr. 1-3, în cartierul Km 4-5, spre Lazu). Sunt expuse colecţii de arme albe şi de foc, din diferite perioade istorice, armament de artilerie şi aparate optice, harnaşament şi uniforme originale, elemente de camuflaj militar şi tehnică de transmisiuni, precum şi documente sau obiecte personale ale militarilor dobrogeni. 

Piaţa Ovidiu din Constanţa Sursa Facebook Filme în aer liber

Filme în aer liber la Constanţa Sursa Facebook

Dacă aţi văzut sau nu Muzeul Naţional de Artă al României de la Bucureşti, puteţi merge la al doilea cel mai mare muzeu de artă al ţării: Muzeul de Artă Constanţa, pe Bulevardul Tomis (în intersecţia cu Bulevardul Ferdinand, numită Miga - după numele clădirii roşii de pe colţ, unde funcţionează farmacia ce a aparţinut unei vechi familii constănţene, Miga), care are un patrimoniu de 8.000 piese celebre şi toată colecţia pictorului Nicolae Tonitza.

Tot în zona veche a oraşului mai sunt două muzee de neratat: Muzeul de Artă Populară Constanţa(lângă Lupoaică) şi Muzeul de Istorie şi Arheologie Naţională Constanţa. La Artă Populară vedeţi costumele etniilor din Dobrogea, ţinutul care reuneşte cele mai multe minorităţi din ţară - 18 dintre cele 21, conform ultimului recensământ din 2012). La fiecare aveţi detalii şi explicaţii despre provenienţa obiectelor etnografice.

La Muzeul de Arheologie din Piaţa Ovidiu veţi afla straturile celor mai vechi aşezări de la Pontul Euxin şi piese singulare în lume precum faimosul Şarpe Glicon - statueta cu cap de oaie, păr şi urechi de om şi coadă de leu. Piesa reprezintă o divinitate a binelui, protector al casei şi familiei. Sculptat dintr-un singur bloc de marmură, şarpele a fost descoperită în 1962, pe terenul gării, laolaltă cu grupul sculpural Fortuna cu Pontus şi cu alte sculpturi şi bazoreliefuri romane care formează un tezaur tomitan de sculpturi. La un etaj, muzeul găzduieşte copia identică a Mormântului Hipogeu, de asemenea unic în lume (ascuns de buruieni actualmente, între localurile Irish Pub şi Zorile), sabia miceniană de la Medgidia, colţi de mamut de la Poarta Albă, un cadran solar, pietre funerare şi multe-multe alte obiecte de preţ.

Afară, în piaţetă, este Edificiul Roman cu Mozaic, locul unde debarcau în antichitate corăbiile neguţătorilor. Amenajările muzeistice adăpostesc ancore, lingouri, greutăţi, amfore cu vopsele şi răşini, statuete, colecţii de opaiţe, placaje de marmură, mozaic policrom, capete de pilastru.

În faţa edificiului, lângă muzeu, este amenajat un mic părculeţ cu stele, pietrele funerare antice, pe care regăsiţi inscripţii şi epitafuri care vorbesc despre cei care odihneau sub ele. 

Biserica Greacă din Constanţa Sursa Elpis

Imagine indisponibilă

Alături de statuia lui Ovidiu, poetul exilat la Pontul Euxin, popas obligatoriu în periplul prin zona veche, aceste stele celebrează memoria unor cetăţeni de vază ai anticului Tomis. Una dintre pietrele descoperite de arheologii tomitani şi expuse în muzeul funerare în aer liber este închinată Epiphaniei, o grecoaică din Hellada care a trăit la Tomis în secolele II-III după Hristos. „Am văzut multe ţinuturi şi am plutit pe tot întinsul mării, căci armatori îmi erau şi tatăl, şi soţul, pe care cu mâini curate i-am aşezat, după moarte, în mormânt. Cu adevărat fericită îmi era înainte viaţa! M-am născut între muze şi m-am împărtăşit din bunurile înţelepciunii“, scrie pe altarul Epiphaniei.

Zona veche a oraşului este cunoscută de localnici sub denumirea de „Peninsulă“, deoarece este o limbă de uscat care înaintează în mare - în dreapta are Portul, în faţă - Cazinoul, în stânga are Portul Tomis şi plaja Modern). Portul Tomis a fost amenajat ca o Marina, un golf cu terase pe cheu şi iahturi ancorate la mal. Seara este o feerie de lumini care se reflectă în mare, iar întunericul largului este spart de semnalele luminoase ale farurilor de avertizare de pe ţărm.

Începând încă din centrul Constanţei, de la Capitol, unde se întretaie două mari bulevarde - Tomis şi Mamaia, până la Cazino, promenada este înţesată de terase, pizzerii, restaurante tradiţionale, cofetării şi baruri, unde atmosfera este de orăşel mediteranean. Aici poţi gusta orice preparat cu specific local, specific care cuprinde delicatese ale bucătăriilor internaţionale: spre exemplu o cafea la nisip, o cafea de specialitate, un ayran, o baclava, coaste la grătar cu sos picant/dulce sau bucate tradiţionale româneşti.

Aria adăposteşte lăcaşurile cultelor din Dobrogea: Biserica greacă Metamorphosis - prima biserică ortodoxă existentă în Dobrogea anului 1878, când a revenit la sânul patriei-mamă; Moscheea Carol I şi Geamia Hunkiar; sinagoga; biserica bulgărească (actuala Biserică Sfântul Nicolae); Biserica armenească; Catedrala arhiepiscopală Sfinţii Petru şi Pavel; Bazilica catolică Sfântul Anton – un Octogon confesional, aşa cum este numit de ghidul gratuit al Constanţei, Diana Slav.

Străduţele din zona veche merită cutreierate la pas pentru a admira în tihnă casele de altădată ale negustorilor şi meşterilor greci, armeni, evrei, turci, tătari şi de toate naţionalităţile. 

Pentru hărmălaie, Piaţa Ovidiu şi faleza Cazinoului sunt locurile preferate de turişti, fiind mereu scena unor evenimente artistice, culturale sau sportive.

Pentru toţi cei care (se) întreabă, Cazinoul din Constanţa se află la a patra licitaţie pentru restaurare, edificiul-simbol fiind în proprietatea Primăriei Constanţa. De reabilitare se ocupă, însă, Compania Naţională de Investiţii care nu reuşeşte să ducă până la bun sfârşit niciun proiect de până acum al Cazinoului. Toate cele licitaţii au fost anulate de instanţă, ultima dintre ele în ianuarie 2018, din cauza contestaţiilor repetate şi a deciziei magistraţilor că procedura a fost îndeplinită defectuos.

Dacă doriţi să exploraţi restul judeţului sau să vă avântaţi în Dobrogea, în excursii de o zi, aveţi la îndemână o grămadă de opţiuni: trasee precum Corbu-Vadu-Histria-Gura Portiţei, sau Cheile Dobrogei-Gura Dobrogei, sau Adamclisi-Dervent-Peştera Sfântului Andrei, sau de-a lungul Dunării Rasova-Topalu-Hârşova (unde sunt muzee rarisime în ţară), sau să ajungeţi în Munţii Măcinului, sau în Delta Dunării, sau să mergeţi la cherhanalele de pe litoral să vă săturaţi de peşte şi alte bunătăţi. 

Pe aceeaşi temă: 

Unic în România. Octogonul Confesional, locul unde se roagă credincioşi din mai multe religii

Biserica ortodoxă în care Regele Carol I a îngenuncheat mulţumind pentru câştigarea Dobrogei. Primul Te Deum în faţa Coroanei

Comoara ascunsă a României. Se află în Dobrogea, pe malul Dunării

Superbul muzeu unicat în România din cotloanele Dobrogei. A fost inaugurat de trei dintre cei patru regi ai României

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite