Câţi tătari mai trăiesc în prezent în România. „250 ani au stăpânit tot spaţiul euro-asiatic şi acum au rămas fără ţară“

Câţi tătari mai trăiesc în prezent în România. „250 ani au stăpânit tot spaţiul euro-asiatic şi acum au rămas fără ţară“

31 mai 1913, Constanţa. Inaugurarea Moscheii Regale Carol I Sursa colecţie personală Güner Akmolla

Istoricul Tasin Gemil, singurul ambasador musulman al României şi director al Institutului de Turcologie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, trage un semnal de alarmă privind un fenomen îngrijorător pentru minoritatea tătară din care face parte. El consideră că tătarii vor dispărea dacă nu îşi păstrează limba maternă şi dacă nu vor înfiinţa şcoli în care să îşi înveţe propria limbă, pe lângă alte materii cu predare în tătară.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Noi, tătarii din România, avem o problemă de urgenţă maximă, de care liderii actuali nu par să se sinchisească. Este vorba despre identitatea tătarilor pe care mulţi nu o cunosc. Istoria unui popor este asemănătoare biografiei unui om. Nume, prenume, părinţi, anul şi locul naşterii, adresa, religia, sunt date esenţiale pentru un popor“, relatează profesorul Tasin Gemil, fost ambasador al României în Azerbaidjan (anii 1993-2003) şi în Turkmenistan (2003-2007) şi director al Institutului de Turcologie şi Studii Central-Asiatice din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Alături de creştini

Născut la Medgidia, istoricul şi-a petrecut Kurban Bayramul (din acest weekend) în familie. Pentru musulmani, Sărbătoarea Sacrificiului este echivalentă Crăciunului creştin, iar legătura între religii aparent atât de diferite este, în fapt, mai mare decât s-ar crede.

„Sărbătorile musulmane sunt identice sărbătorilor de la iudei şi de la creştini. Cele două mari sărbători ale Islamului, Ramazan Bayram şi Kurban Bayram, au drept corespondent Paştele, respectiv Crăciunul la creştini. Aceste credinţe s-au influenţat reciproc, din vechile religii: sumerieni, babilonieni, persani vechi. Acestea sunt sărbători abrahamice sau avramice, numai că Isac sau Itzak poartă la musulmani numele de Ismail. Coranul a preluat astfel în întregime panteonul iudeo-creştin, astfel că o să întâlniţi toţi sfinţii, inclusiv Iisus şi Fecioara Maria, pomeniţi cu tot respectul şi dragostea cuvenite în Cartea Sfântă a Islamului. Ne bucură totodată să remarcăm că se extinde participarea prietenilor creştini la sărbătorile islamice“, arată istoricul tătar. 

Nichita Stănescu spunea că limba română este patria lui, exprimând ideea că limba maternă reprezintă leagănul unui popor. Pentru tătari, dispariţia limbii materne le va tăia legătura cu patria strămoşilor.

„Nu poţi să te mai identifici dacă nu vorbeşti limba maternă, nu-ţi cunoşti istoria şi cultură. La ora actuală, tătarii din Dobrogea au o situaţie foarte gravă, cea mai gravă, din punct de vedere al identităţii şi conştiinţei naţionale: nu au şcoli în limba maternă, nu mai ştiu să vorbească în limba maternă, din păcate nu au nici lideri dedicaţi şi competenţi. Ca teritoriu, Dobrogea nu este a tătarilor, nici Crimeea nu mai este a tătarilor, deoarece a reintrat de curând sub ocupaţie rusească. Singura ţară care mai aparţine tătarilor este Tatarstanul. Acolo, pe Volga, la Kazan, tătarii au şi academie, şi universităţi“, afirmă profesorul Tasin Gemil (foto dreapta).

Cândva stăpânii lumii

Pentru o naţie care a stăpânit lumea, istoria n-a fost deloc blândă. „Timp de 250 ani, tătarii au stăpânit tot spaţiul euro-asiatic şi ei au rămas acum fără ţară. Au avut nenorocul de a avea vecini hrăpăreţi şi lideri slabi. Tătarii habar n-au de istoria lor, căci dacă ar şti ar fi mai mândri. Cultul morţilor este, de fapt, cultul eroilor, al sfinţilor şi trebuie întreţinut. Ne raportăm la ei, aşa cum eroul din basme căpăta puteri sprijinindu-se de pământ. Cu cât strămoşii sunt mai vechi şi mai faimoşi, cu atât urmaşii sunt mai mândri de moştenirea lor“, spune istoricul.

El dă exemplul României, care a reuşit în ciuda contextului istorico-geografic, să îşi păstreze statul naţional, aproape integral. „România a fost la întretăierea a trei imperii, Ţarist, Otoman şi Habsburgic, dar a reuşit să-şi păstreze teritoriul naţional datorită înţelepciunii conducătorilor, paşoptişti şi unionişti, precum şi a celor de după Primul Război Mondial, care au fost devotaţi ţării. Elitele, ele au salvat ţara. Cine nu le preţuieşte nu merită să existe“, remarcă fostul ambasador.

Tasin Gemil dă exemplul evreilor, pentru care educaţia şi performanţa sunt prioritare: „În Constituţia Israelului, inteligenţia are importanţă strategică, de ordinul celei a armatei. O ţară înfiinţată în 1948, cu 13-14 milioane evrei în lume şi cu 180 premiaţi Nobel. Şi evreii 2.000 ani n-au avut ţară“.

Semnificaţia Hoardei de Aur

Istoricul avertizează că dacă stâlpii unei naţiuni se erodează şi dispar în timp, naţiunea întreagă se prăbuşeşte. „Limba nu se mai vorbeşte, originea nu se mai ştie. Câţi mai cunosc astăzi cine au fost căpceacii, care sunt pentru noi mai mult decât sunt dacii pentru români? Aud cum unii vor să schimbe numele Hoardei de Aur în Oastea de Aur, ignorând provenienţa şi semnificaţia denumirii. <Orda> înseamnă <cort>, cortul care era de culoare aurie la căpetenia tătară. La fel seraiul, care vine de la <saray> - adică <galben>, <aur>. Adjuncţii aveau cort argintiu“, explică profesorul.  

Şocul stăpânirilor creştine

„De ce-am ajuns în situaţia asta? Pentru că tătarii au trăit periodic şocul de a intra sub stăpânirea unui stat creştin: Rusia, apoi România. România, până la instaurarea regimului comunist, a sprijinit mişcarea de eliberare a Crimeeii. Apoi s-a înfiinţat Securitatea, aripa românească a NKVD. Liderii tătari au început să fie vânaţi, persecutaţi, anihilaţi. Apăruse chiar zvonul că tătarii vor fi deportaţi în Siberia. Mulţi au luat calea exodului plecând în Turcia. De spaima <maşinii negre>, <karamaşina>, care vine şi ia oamenii n-am scăpat toată viaţa. Când am ajuns ambasador, am refuzat să am maşină neagră. Am cerut una argintie“, mărturiseşte fostul ambasador.

În opinia istoricului Tasin Gemil, tătarii trebuie să suplinească lipsa învăţământului în limba maternă: „Tătarii nu mai au şcoli, aşa că fiecare trebuie să îndeplinească rolul unei şcoli. Tot vom ajunge la distrugere ca naţie, acum finalul este grăbit însă“. 

Fostul ambasador s-a întâlnit de Bayram cu membri ai comunităţii tătare din Dobrogea, cu care a purtat discuţii despre viitorul minorităţii tătare. Profesorul Tasin Gemil şi-a expus îngrijorarea la dezbaterea „Acasă nu este un loc, este un sentiment“, găzduită de Casa Corpului Didactic, ce a fost iniţiată de profesoara-metodistă Narciz Amza. „Românii sunt mai tătari decât noi, cele mai corecte urări de Bayram le primesc de la români“, a declarat Narciz Amza. Tătarii au pierdut şi reprezentarea din Parlament, din cauza organizării defectuoase a Uniunii Democrate a Turco-Tătarilor Musulmani din România (UDTTMR). Ei au discutat, de asemenea, despre reorganizarea UDTTMR a cărei conducere este contestată puternic în sânul comunităţii. 

Evoluţia populaţiei turco-tătare

În România mai sunt 50.000 turci şi tătari declaraţi la recensământul din 2011. La 1878, ţinutul era populat cu precădere de tătari şi turci. Cei mai mulţi erau tătarii (71.000), urmaţi de turci (49.000), români (47.000), bulgari (30.000), iar restul erau evrei, greci, armeni, ruşi, circasieni şi germani. Statisticile arată că la 1878, din totalul de 226.000 de locuitori ai Dobrogei, 127.000 erau musulmani.

La cele nouă recensăminte realizate din 1878 până acum, datele arată în felul următor: 

1878 - 49.000 turci şi 71.000 tătari;
1918 - 177.166 turci şi tătari;
1939 - 119.481 turci şi tătari;
1948 - 28.782 turci şi tătari;
1956 - 14.329 turci şi 20.460 tătari;
1966 - 18.040 turci şi 22.151 tătari;
1977 - 23.422 turci şi 23.369 tătari;
1992 - 29.832 turci şi 24.956 tătari;
2011 - 28.226 turci şi 20.464 tătari. 

Pe aceeaşi temă: 

Fascinanta istorie a turcilor şi tătarilor din România: de la stăpânii Dobrogei otomane la supuşii unei ţări ortodoxe

Musulmanii sunniţi din Dobrogea, cercetaţi antropologic de elveţieni: „Cea mai curată limbă tătară se vorbeşte în România“

Pictorul evreu fascinat de figurile exotice ale musulmanilor din Dobrogea

Mesaj transmis de musulmanii din Dobrogea, după atentatele din Bruxelles: „În numele religiei, oricare ar fi ea, nu se comit crime!“

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: