Catedrala Neamului, faţă cu istoria României. „De la 1500, toată lumea a investit în biserici şi mănăstiri“
0
Sfinţirea Catedralei Neamului este mediatizat de Biserica Ortodoxă Română drept un moment important în anul Centenarului. Chiar dacă nu este finalizată, construcţia a fost consacrată în prezenţa patriarhului ecumenic şi a câtorva zeci de mii de credincioşi.
Potrivit specialiştilor, momentul de duminică, 25 noiembrie, demonstrează românilor că Biserica Ortodoxă Română (BOR) continuă proiectul construirii Catedralei Neamului, deşi în spaţiul public au apărut multe voci care critică demersul.
„Este un mesaj transmis de Biserică: «Noi facem ceva! În anul acesta în care nimeni nu a făcut nimic, uite, noi facem». Ne place sau nu ne place, singurul simbol pe care România îl va avea în Anul Centenar este Catedrala Mântuirii Neamului. Ar fi fost şi aiurea să fie altceva în condiţiile în care toată intelectualitatea românească şi conducătorii români au investit mai degrabă în biserici decât în şcoli şi spitale. De la 1500, toată lumea a investit în biserici şi mănăstiri”, spune sociologul Gelu Duminică.
Teologul Bogdan Papacostea vede în construirea Catedralei Neamului un proiect foarte vechi care a prins formă şi care va avea numai beneficii pentru popor. „Este un proiect care depăşeşte persoanele prezente acum şi aici. Este singura construcţie în sens propriu şi metaforic pe care o putem vedea şi cu care ne putem mândri în Anul Centenar. În România, Biserica este singura care construieşte, în vreme ce statul român nu s-a dovedit capabil să facă un spital, o autostradă. Această antiteză spitale/catedrale nu rezistă la argumente, nu este valabilă.”
În acelaşi timp, un astfel de demers este, în opinia teologului, „o hârtie de turnesol” a felului în care societatea din România, prin cei mai vocali reprezentanţi ai ei, îşi arată anticlericalismul şi antipatia faţă de Biserică şi reprezentanţii ei.
Oamenii se opun opulenţei
Persoanele care critică ridicarea Catedralei Neamului critică, în multe cazuri, opulenţa construcţiei (dimensiunile acesteia, clopote, mozaic aurit etc.) sau a reprezentanţilor BOR, precum şi modul în care se foloseşte banul public.
„Într-o ţară în care ai 1,5 milioane de săraci (care trăiesc cu 3 euro pe zi), tu investeşti din bani publici 100 de milioane de euro bani pe care-i puteai investi în apă şi canal, educaţie, în momentul acela, logic că lumea este împotrivă. Raţionamentul este simplu: dacă ai avut bani pentru asta, înseamnă că ai avut bani şi pentru cealaltă. De obicei, când cetăţeanul aduce în atenţia unui primar, consilier, ministru o problemă care ţine de social, răspunsul este nu avem bani. Dacă nu ai bani pentru mine, dar ai bani pentru altul, nu-i aiurea? Mai ales că eu îţi cer bani pentru mâncare el îţi cere să-şi cumpere tichie de mărgăritar”, spune Gelu Duminică (foto dreapta).
Şi agenda diferită a BOR faţă de cea a credincioşilor duce la nemulţumiri în rândul oamenilor. Nu este o reacţie împotriva lui Dumnezeu sau a credinţei, spune sociologul, nici nu-l face pe român mai puţin credincios, ci îl face „mai atent la modul cum se cheltuie banul public şi mai puţin de acord să cauterizeze greşelile chiar şi atunci când sunt făcute de înalţi clerici.”
Bogdan Papacostea (foto dreapta) vorbeşte şi despre stilul foarte agresiv al Patriarhului Daniel de a aduna fondurile necesare construcţiei, fapt ce poate duce la o reacţie de nemulţumire din partea unor credincioşi. „A forţat şi forţează în continuare relaţiile cu statul, cu politicul. Din păcate, asta face prea tributară Biserica unor oameni trecători care sunt la putere pentru o perioadă scurtă. Asta, poate este bine pentru Biserică pe termen scurt (o construcţie realizată), dar nu este bine pentru ea pe termen lung. De aici cred, apare antipatia din partea celor mulţi.”
Pe de altă parte, într-o Românie în care nu se construieşte nimic, probabil, acesta este stilul în care reuşeşti să construieşti ceva: să fii agresiv, ca să fii eficient. Şi uite că Patriarhul a făcut ceva, a făcut această Catedrală. Antipatia pe care şi-a atras-o şi el, personal, s-ar putea să fie preţul plătit de el pentru ridicarea acestei Catedrale.
Enoriaşul român nu a susţinut construirea Catedralei
Biserica Ortodoxă Română susţine că până acum s-au investit în construirea Catedralei 110 milioane de euro, 75% din aceşti bani fiind bani publici. Asta demonstrează, spun specialiştii, că majoritatea românilor nu sunt susţinători ai catedralei, de aceea şi donaţiile au fost foarte mici. „Dacă ar fi fost o susţinere majoră a acestei idei, enoriaşul român ar fi fost mult mai darnic. Spre diferenţă, MagicCAMP sau alte iniţiative care au propus construirea unor spitale, au primit contribuţii private de 100% şi sunt tot de ordinul zecilor de milioane de euro”, adaugă Gelu Duminică.
De aceea trebuie făcută diferenţa între susţinere şi participare: sunt mulţi care au participat la slujba de sfinţire şi care vor vizita ca pe un muzeu Catedrala Mântuirii, „însă sunt foarte puţini cei care cred că acolo găsesc alt duh decât în biserica mică din cartierul lor”, concluzionează sociologul.
Sfinţirea de duminică, 25 noiembrie, poate fi un moment de autoanaliză al ierarhilor, adaugă Bogdan Papacostea, deoarece aici „nu este vorba doar de o construcţie, este vorba de un stil de a face lucrurile în BOR, în societate.”
Catedrala Neamului ar trebui, mai spune teologul, să fie un simbol al unităţii, al identităţii, „un început al sfârşitului urii de sine pe care noi o avem din plin. Asta mi-ar plăcea mie să fie. Este mai mult decât nimic.”
Pe aceeaşi temă:
Credincioşi duşi cu autocarele la sfinţirea Catedralei Neamului. Cine plăteşte transportul
Se încarcă comentariile...
