Cât de puţin se pricep românii la vinuri. „Noi am avut această cultură, dar a fost distrusă în cinci decenii de comunism“
0
Tradiţia cultivării viţei-de-vie pe meleagurile noastre este străveche. Deşi românii fac vinuri bune, medaliate internaţional, nu stăpânesc încă bine cultura vinului, astfel încât să le pună în valoare gustul şi rafinamentul. Este, spun specialiştii, un handicap al celor 50 de ani de comunism care a blocat accesul la orice fel de informaţie.
Descoperirile arheologice dovedesc tradiţia străveche a cultivării viţei-de-vie pe teritoriul României de astăzi. În localitatea Valu lui Traian au fost scoase la lumină 12 amfore întregi sau fragmentate cu ştampile specifice care datează din secolele III şi II î.e.n. De altfel, din aceeaşi perioadă datează descoperiri asemănătoare în mai multe localităţi dobrogene.
Recuperăm 50 de ani de comunism
Sergiu Nedelea este unul dintre cei mai respectaţi somelieri din România, iar acum patronează o şcoală, Winetaste, unde-i învaţă şi pe alţii cultura vinului. În opinia sa, românii recuperează 50 de ani în care au pierdut educaţia de a consuma vin. „Noi am avut această cultură, dar ea a fost deteriorată în cele cinci decenii de comunism. Explicaţia fenomenului o găsim în specificul regimului comunist care a ridicat bariere de circulaţie atât pentru oameni, cât şi pentru informaţii, izolând societatea românească şi limitându-i accesul doar la oferta autohtonă.”
Sevghin Menan, somelier la Cramele Alira, consideră că „ştim să facem vinuri, dar nu ştim cum să le bem. Avem soiuri de foarte bună calitate, dar nu sunt suficient promovate. Noi nu am avut nici oameni care să scrie despre vinuri, despre istoria vinurilor noastre. Noi sărim în istorie de la daci direct în secolul XIV, când este atestată prima cramă”.
Specialiştii spun că un vin de calitate nu este o băutură ieftină. „Starea socială dă şi trendul în consum. Un om care are un salariu de 1.500 de lei, niciodată nu va cumpăra un vin care depăşeşte 30 de lei, decât pentru a-l oferi cadou. Pentru el va cumpăra un vin de 30 de lei doar dacă este un consumator ocazional (o sticlă pe lună), altfel nu”, afirmă Sevghin Menan.
Cu toate acestea, somelierii, oamenii care stăpânesc ştiinţa consumului de vin, observă că românul este, de multe ori, autodidact. Dacă bea un vin bun undeva începe să caute detalii despre el, să se informeze, apoi îl va cumpăra. Pentru acest lucru, unui consumator îi mai trebuie ceva: ştiinţa asocierii gustului cu mirosul. Neavând ocazia să mirosim anumite fructe, neavând aceste cunoştinţe înmagazinate în creier, nu putem analiza un gust, spun specialiştii.
„În prezent, cultura vinului se reface constant, deşi poate nu atât de rapid pe cât ne-am dori. Iar la aceasta aş dori să subliniez rolul somelierilor, mai mulţi şi din ce în ce mai bine pregătiţi, mai prezenţi în piaţa de vin autohtonă”, adaugă Sergiu Nedelea.
Sergiu Nedelea - somelier FOTO winetaste.ro
Cum alegem vinul potrivit
Pentru a recupera cultura vinului, fiecare dintre noi trebuie să cunoască o serie de reguli elementare în ceea ce priveşte această băutură nobilă, plecând de la cum alegem un vin potrivit pentru o anumită ocazie şi până la temperatura optimă şi paharul în care-l servim.
„Trebuie să ţinem cont de destinaţia vinului, dacă se oferă cadou, sau se va consuma într-o anumită ocazie. În prima situaţie, dacă îl vom oferi unui oaspete străin, vom alege unul din soiurile autohtone, de preferat din portofoliul unui producător consacrat. Dacă îl vom oferi unui conaţional, vom ţine cont de preferinţele acestuia. În ambele cazuri, vom evita să alegem un vin comun şi vom apela la oferta din magazinele specializate”, sunt numai câteva sfaturi oferite de somelierul Sergiu Nedelea.
Dacă alegem vinul pentru consum, vom ţine cont de momentul din zi când va fi servit, de contextul social al mesei: zi festivă, prânz de afaceri, cină romantică, sau pur şi simplu pentru consum curent, precum şi de preparatele culinare care îl vor însoţi.
„În general, producătorii scriu pe etichete cu ce fel de mâncare merge vinul respectiv. De exemplu, pentru un peşte gras trebuie un vin alb cu o aciditate mai mare, pentru o salată, fără roşii în compoziţia ei, merge la fel un vin alb, pentru carnea de porc trebuie ales un vin roşu”, explică Sevghin Menan.
Sevghin Menan - somelier FOTO arhiva personală
De regulă, o masă cu mai multe feluri de mâncare începe cu un vin alb, continuă cu un vin roze şi se termină cu vin roşu. „Vinul alb este perfect pentru antreuri şi salate, apoi serveşti un peşte, aici merge foarte bine un roze, iar la friptura din carne roşie se recomandă un vin roşu”, spune Sevghin.
Specialiştii au mai dezvăluit câteva secrete ca vinul să fie servit în deplina lui savoare: cantitatea optimă de vin care se bea la o masă este 700 de mililitri pentru o persoană de 70 de kilograme, nu combinăm vinul cu apă deoarece îi reducem proprietăţile, iar temperatura ideală de consum este de 8-10 grade pentru vinul alb, 10-12 grade pentru roze şi 16-20 de grade pentru vinul roşu.
Desigur, nu trebuie să uităm de accesorii: decantoare, aeratoare şi pahare. Amestecul de aer cu lichidul face ca vinul să se îmbunătăţească, să-şi deschidă aromele, este total diferit. Paharele care au în conţinutul sticlei o cantitate mai mare de plumb nu fac altceva decât să denatureze gustul vinului. Ideal pentru vinuri este paharul de cristal.
Soiuri româneşti de vinuri:
• vinuri albe: Grasa de Cotnari, Feteasca alba, Feteasca regala, Galbena de Odobeşti;
• vinuri roşii: Băbeasca neagră, Feteasca neagră;
• vinuri aromate: Tămâioasa românească, Busuioaca de Bohotin.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
