Cât de nepregătiţi pleacă românii la muncă peste hotare: abandonaţi, păcăliţi, fără bani, într-o ţară străină

Cât de nepregătiţi pleacă românii la muncă peste hotare: abandonaţi, păcăliţi, fără bani, într-o ţară străină

Români în Olanda Sursa Facebook ROMPRO

Românii care pleacă în străinătate fără măsuri de protecţie îşi asumă un mare risc – avertizează fundaţiile de caritate care activează peste hotare. Oamenii se trezesc abandonaţi, păcăliţi, fără bani, într-o ţară care nu te aşteaptă cu braţele deschise.

Ce păţesc românii din Olanda care pleacă în necunoscut relatează ROMPRO, Fundaţia români pentru români din Olanda. ONG-ul înfiinţat acum 5 ani, condus de Cătălina Negru, oferă asistenţă conaţionalilor care vin din ţară complet nepregătiţi pentru ce vor întâmpina aici.

„Numărul cazurilor care necesită ajutor şi susţinere a crescut la parametri alarmanţi. Uneori ni se întâmplă să fim solicitaţi la 3-4 cazuri simultan. 

Cele mai frecvente cazuri sunt muncitorii români sezonieri în Olanda, al căror număr exact nu se cunoaşte. Aceştia sunt victime ale abuzurilor, nu cunosc o limbă de circulaţie internaţională pentru a înţelege sau comunica şi nu au resursele financiare de a supravieţui în intervalul de început de contract şi până la stabilizare. Deseori nu sunt asiguraţi“, spun românii de la fundaţia ROMPRO.

Aşa s-a întâmplat cu 18 români aduşi de un intermediar „neautorizat şi cu profil fals“ (după cum au constatat ong-iştii), care lucra cu un transportator particular. 

„Oamenii au fost amăgiţi cu un loc de muncă şi abandonaţi în mijlocul Amsterdamului fără rezerve financiare. Întoarcerea acasă era o opţiune care ar fi declanşat o mare criză financiară pentru familiile lor, din cauza împrumuturilor făcute pentru a veni în Olanda. Am mers la ei cu mâncare, transport, pături şi orice a fost nevoie pentru a îi ajuta să îşi găsească un nou loc de muncă şi cazare. Numărul mare de persoane aflate în grup, criza mare de locuinţe şi extra sezonul din agricultură au ridicat gradul de dificultate, dar am refuzat să ne dăm bătuţi şi să lăsăm oamenii să doarmă pe stradă“, spun ong-iştii.

Ambasada României la Amsterdam a trimis ataşatul pentru probleme de muncă la faţa locului şi împreună cu ROMPRO au căutat locuri disponibile în adăposturi sociale sau hosteluri unde românii trebuia transportaţi să aibă unde sta peste noapte, până se găsea o soluţie. Românii din Olanda au sărit să ajute cu bani, maşini personale pentru a duce muncitorii la adăpost, mâncare şi obiecte de igienă. Donaţiile, 550 euro, s-au dus pe cumpărarea mâncării (196 euro), cazarea la hostel (304 euro), benzină şi parcări (25 euro).

„Pe parcursul primelor 24 ore au fost contactate peste 50 agenţii şi ofertanţi de locuri de muncă, singura opţiune găsită a fost posibilitatea de muncă la curăţenie oferită pentru toţi de un patron de firmă din Amsterdam. Cu ajutorul efortului lui Cătălin, un român din Amsterdam, şi al întregii comunităţi care a contribuit în diverse moduri practice la logistică (complicată de numărul mare de persoane, bagaje şi lipsă posibilităţilor de cazare peste week-end), am reuşit totuşi să trecem peste prima săptămână. Nu i-am lăsat în frig şi nemâncaţi şi i-am încurajat să se pună pe picioare şi să fie independenţi şi responsabili, să facă treabă bună şi să îşi cunoască drepturile. În prezent au mai rămas (sperăm) puţine zile până când toţi cei din grup vor avea o situaţie stabilă şi vor rămâne pe picioarele lor“, arată ROMPRO.

O scurtă trecere în revistă a ultimelor trei luni (decembrie 2019-februarie 2020) scoate la iveală cazuri disperate pentru care a trebuit acordată asistenţă, de orice fel. O româncă a rămas imobilizată în urma unui accident muncă, iar angajatorul refuzase să-i acorde ajutorul cuvenit. Alţi români fuseseră lăsaţi fără acoperiş deasupra capului. Un adolescent era ţinut în puşcărie peste termenul legal şi cerea să-şi vadă mama etc. Unii au nevoie de translator pentru că nu se descurcă fără să ştie o limbă străină – la angajare, la doctor, la instituţii. Alţii au nevoie de avocat pentru a-şi recupera salarii, concedii medicale şi sume reţinute nejustificat. Şi mai sunt oameni care au nevoie de informaţii elementare, dar foarte necesare, pentru a îşi organiza viaţa în noua ţară.

„Împreună cu fundaţii, asociaţii şi persoane implicate în sprijin comunitar, am creat un grup de lucru care va cere statului român, dar şi celui olandez, implicare activă şi suport concret în problematica muncitorilor sezonieri. Noi, ca societate civilă, putem sprijini, dar nu putem fi singurii care acţionează concret în aceste cazuri“, spun românii de la ROMPRO. 

Români pentru români - ROMPRO Sursa Facebook ROMPRO

Pe aceeaşi temă: 

Lecţia Olandei. Explicaţiile unui vot de 82%: „Educaţia civică începe din şcoală“

Profesoară româncă în Olanda: „Şansele cetăţenilor sunt înlesnite, nu sunt blocate de birocraţie, de corupţie evidentă“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: